Showing 9 Result(s)

Homo Eudeticus ~ Homo Evolutis – Noua specie umana

De-a lungul evoluției umane, multiple versiuni de humanoizi au coexistat. Oare suntem în fața unui salt evolutiv iminent? La TedxSummit, Juan Enriquez trece ca gândul prin timp și spațiu pentru a ne aduce în momentul prezent – și demonstrează cum tehnologia dezvăluie dovezi care sugerează că o evoluție accelerată are loc chiar acum, în prezent!

E un mare elefant în sală numit economia. Aşa că să vorbim despre asta. Vroiam să vă prezint o imagine curentă a economiei. Asta-i ce am în spate.

(Hohote de râs)

Dar desigur, ce trebuie să reţinem e asta. Şi la ce trebuie să ne gândim este când dansaţi în flăcări, ce urmează? Aşa că ce voi încerca să realizez următoarele 17 minute şi jumătate e că voi încerca să vorbesc despre flăcări — unde ne aflăm cu economia — şi apoi voi încerca să iau trei tendinţe care-au avut loc la TED în ultimii 25 ani şi care vor reapare la această conferinţă şi eu voi încerca să le pun împreună. Voi mai încerca să vă dau o idee despre cum va arăta relansarea finală. Cele trei tendinţe sunt capacitatea de a proiecta celule, capacitatea de a proiecta ţesuturi şi roboţii. Şi oarecum toate acestea vor avea un sens.

Oricum, să începem cu economia. Avem câteva probleme foarte mari care le regăsim în economie. Prima este efectul de levier financiar. Şi problema cu levierul financiar e că face sistemul financiar al SUA să arate aşa.

(Hohote de râs)

Aşa că o bancă comercială normală are un levier financiar de 9 până la 10. Asta înseamnă că fiecare dolar depus crează împrumuturi de 9-10 ori mai mari. O bancă de investiţii normală nu e o bancă de depozite, e o bancă de investiţii; şi ea are un levier financiar de 15 – 20 de ori. În realitate Bank of America avea un levier de 32 ori. Şi binevoitorul Citibank – levier de 47. Hopa! Asta înseamnă că fiecare credit rău crează greutăţi de 47 ori. Şi asta-i, desigur, motivul de ce noi toţi facem aşa donaţii generoase şi frumoase acestor persoane drăguţe. Şi dacă vă gândiţi la asta Trebuie să vă imaginaţi: şi ce au mai pregătit băncile pentru noi acum? (Hohote de râs) Nu-i deloc frumos.

Guvernul, între timp, s-a tot purtat ca Moş Crăciun. Noi toţi îl iubim pe Moş Crăciun, corect? Dar problema cu Moş Crăciun e că dacă e să privim cheltuielile obligatorii făcute de aceşti domni, şi promisiunile lor, de fapt în 1967, 38% erau cheltuieli obligatorii pentru ceea ce numim „minim de drepturi la salarizare”. Şi până în 2007 a ajuns la 68%. Şi nu trebuia să atingem 100% decât prin 2030. Doar că am fost atât de ocupaţi să oferim un trilion aici, un trilion dincolo, că am apropiat data socotelii mai încoace spre aproximativ 2017. Şi am crezut că putem lăsa aceste datorii pe seama copiilor noştri, dar ştiţi ce? Va trebui să începem să le plătim chiar noi. Şi problema cu acestea e că dacă facturile încep a trebui plătite, se dovedeşte că Moşul nu mai e așa drăguţ când e vară. Aşa-i?

(Hohote de râs)

Iată nişte sfaturi de la unul din cei mai mari investitori în SUA. Acest tip conduce China Investment Corporation. E principalul cumpărător a obligaţiilor de trezorerie a SUA. Şi a dat un interviu în decembrie. Iată primul lui sfat. Şi iată al doilea sfat. Şi, apropo, prim ministrul chinez a reiterat asta la Davos duminica trecută. Aceste chestii devin destul de serioase că dacă nu începem a acorda atenţie deficitului vom sfârşi pierzând dolarul. Şi după asta – nimeni nu mai ştie.

Să vă arăt cum arată asta. Cred că pot cu siguranţă afirma că sunt unicul trilionar în această sală. Asta-i o bancnotă reală. Şi este de 10 trilioane dolari. Unica problemă cu această bancnotă e că nu prea valorează foarte mult. Erau opt dolari săptămâna trecută, patru dolari săptămâna asta, un dolar săptămâna viitoare. Şi asta-i ce se întâmplă cu valutele când nu le suporţi. Aşa că data viitoare când cineva aşa de drăguţ apare în uşa voastră, şi uneori această creatură e numită Chrysler, alteori Ford şi alteori… oricine doriţi — va trebui să spuneţi nu. Şi ar trebui să începeţi a expulza cuvîntul numit „privilegiu.” (minim de drepturi la salarizare) Şi motivul că trebuie să facem asta imediat e că am rămas fără numerar.

Dacă priviţi bugetul federal, cam aşa arată. Felia oranj e ce-i opţional. Restul toate sunt obligatorii. Nu e prea mare diferenţă dacă eliminăm podurile spre Alaska în marea schemă a lucrurilor. Aşa că trebuie să începem a gândi despre limitarea cheltuielilor în medicină deoarece e un monstru care va mânca întregul buget. Trebuie să începem a gândi să rugăm lumea să se pensioneze un pic mai târziu. Dacă aveţi 60 – 65 ani vă pensionaţi la timp. Doar că planul 401(k) v-a dispărut. (contribuţie la pensie) Dacă sunteţi de 50-60 ani vrem să lucraţi doi ani mai mult. Dacă sunteţi sub 50 ani vrem să lucraţi patru ani mai mult. Motivul pentru care asta este rezonabil e că, atunci când bunicilor voştri le-a fost oferită Securitatea Socială, ei o primeau la 65 şi era de aşteptat s-o primească până la 68. La 68 lumea e destul de tânără azi. Trebuie să reducem cheltuielile cu armata cu aproximativ 3 procente anual.

Trebuie să reducem alte cheltuieli obligatorii. Trebuie să renunţăm a mai împrumuta aşa de mult că altfel dobânzile vor mânca întreaga plăcintă. Şi va trebui să sfârşim prin a avea un guvern mai mic. Şi dacă nu începem să schimbăm tendinţele curente, vom pierde dolarul şi vom arăta ca Islanda. Ştiu ce gândiţi. Asta se va întâmpla când îngheaţă iadul. Dar să vă reamintesc că în decembrie – a nins în Vegas.

(Hohote de râs)

Iată ce se întâmplă când nu rezolvi aceste probleme. Japonia a avut o criză fiscală imobiliară la sfârşitul anilor 80. Şi 225 din cele mai mari companii azi valorează un sfert din cât valorau acum 18 ani. Dacă nu reparăm asta acum, cum vă va plăcea să vedeţi un index Dow la 3500 în 2026? Deoarece aceasta este consecinţa nesoluţionării acestor probleme. Şi dacă nu vreţi ca această persoană să fie nu doar CFO în Florida dar în întreaga SUA, apoi mai bine ne apucăm de aceste probleme. Asta-i pe termen scurt. Partea cu flăcările în care dansăm. E criza financiară.

Acum, chiar în spatele crizei financiare vine al doilea şi mai mare val despre care trebuie să vorbim. Acest val e mult mai mare, mult mai puternic, şi desigur e valul tehnologic. Şi ce este chiar important în acest domeniu e în timp ce reducem, de asemenea trebuie să şi creştem. Printre altele, deoarece companiile noi reprezintă 0.02% din GDP ca investiţie şi realizează 17.8% din producţie. Sunt grupuri ca cele din această sala care generează viitorul economiei SUA. Şi asta-i ce trebuie să continuăm să dezvoltăm. Nu mai trebuie să construim poduri spre nicăieri. Aşa că să implicăm un nuvelist romantic în conversaţie. Şi aici aceste trei tendinţe converg. Aici e unde capacitatea de crea microbi, capacitatea de crea ţesuturi vii, şi capacitatea de a crea roboţi încep să conducă spre o relansare. Şi lăsaţi-mă să recapitulez câte ceva ce-aţi văzut.

Craig Venter a prezentat anul trecut şi v-a demonstrat prima celulă complet programabilă care serveşte ca hardware în care inseraţi DNA şi ea se transformă într-o specie diferită. În paralel, băieţii de la MIT construiesc un registru standard de părţi biologice. Gândiţi-vă la asta ca un Radio Shack al biologiei. Mergeţi acolo şi vă luaţi proteine, RNA, DNA, orice aveţi nevoie. Şi începeţi să construiţi lucruri. În 2006 au adunat liceeni şi studenţi şi au început să construiască aceste creaturi ciudate. Doar că ele sunt vii şi nu plăci cu circuite electronice.

Ăsta-i unul din primele lucruri pe care le-au construit. Aşa că, celulele au acest ciclu. Întâi ele nu cresc. Apoi cresc exponenţial. Apoi încetează să mai crească. Studenţii majori doreau un mod de determinare în ce fază sunt. Aşa că au proiectat aceste celule aşa că atunci când sunt în faza de creştere exponenţială să miroase a perişor. Şi atunci când încetează să se mai reproducă să miroase a banane. Aşa că vă puteţi da seama foarte uşor dacă experimentul funcţionează sau nu, şi în ce fază se află.

Lucrurile au devenit mai complicate peste doi ani. 21 ţări au participat. Duzini de echipe. Au început competiţia. Echipa Universităţii Rice a început ingineria substanţei din vinul roşu, — care face vinul roşu folositor pentru sănătate — (resveratrol) în bere. Adică luaţi resveratrol şi-l adăugaţi la bere. Desigur, cineva din juriu trece pe alături şi exclamă: „Oho! Bere contra cancerului! Există totuşi Dumnezeu.”

(Hohote de râs)

Echipa din Taiwan era ceva mai ambiţioasă. Au încercat ingineria bacteriilor în aşa mod ca ele să funcţioneze ca rinichii umani. Acum patru ani v-am arătat această imagine. Şi oamenii au făcut: ”Oooh” și ”Aaah”, deoarece Cliff Tabin a reuşit să crească o aripă în plus la un pui. Şi asta era foarte mişto pe atunci. Dar acum trecând de la ingineria bacteriilor la ingineria ţesuturilor, să vă arăt ce s-a întâmplat în această perioadă.

Acum doi ani aţi văzut această creatură. Un animal aproape dispărut din Xochimilco, Mexic numit axolotl (Siredon mexicanum) care poate regenera membrele sale. Puteţi îngheţa jumate din inima sa. Recreşte. Puteţi îngheţa jumătate din creier. Recreşte. E de parcă ai părăsi Congresul. (Hohote de râs) Dar acum nu mai aveţi nevoie de animal pentru regenerare deoarece puteţi construi molari de şoarece clonaţi în vase Petri. Şi sigur, dacă puteţi construi molari de şoarece în vase Petri, puteţi creşte molari umani în vase Petri. Asta nu trebuie să vă surprindă, aşa-i? Adică, vă naşteţi fără dinţi. Apoi daţi toţi dinţii zânei dinţilor. Recreşteţi un alt set de dinţi. Dar apoi dacă pierdeţi un dinte din al doilea set nu mai creşte altul, afară de cazul că sunteţi avocat.

(Hohote de râs)

Şi desigur, majoritatea din noi, ştim a creşte dinţii şi de aceea putem lua celule stem de dinte adult, o plasăm pe o formă biodegradabilă şi creştem un dinte, şi apoi doar îl implantăm. Şi putem face asta cu alte organe. O spaniolă care murea de tuberculoză a primit o trahee de la donor, medicii au curăţit toate celulele de pe trahee, au împrăştiat cu un spray celule stem pe cartilagiul rămas. Şi-a re-generat propria trahee, şi peste 72 ore i-a fost implantată. Ea acum aleargă pe undeva cu copiii săi. Asta se petrece în laboratorul lui Tony Alta din Wake Forest unde el re-generează urechi pentru soldaţi răniţi, şi de asemenea re-generează vezici urinare. Aşa că acum nouă femei se plimbă prin Boston cu vezici urinare regenerate, ce-i mult mai plăcut decât plimbatul cu o grămadă de pungi de plastic pentru restul vieţii.

Începe să devină plictisitor, aşa-i? Adică, pricepeţi încotro merge această istorie. Dar, devine mai interesant. Anul trecut acest grup a reuşit să scoată toate celulele inimii, lăsând doar acest cartilagiu. Apoi au acoperit cu un spray celule stem pe acea inimă – de la un şoarece. Acele celule s-au auto-organizat şi inima a început să bată. Viaţa se întâmplă.

Acesta poate fi unul din ultimele articole. S-a făcut în Japonia şi SUA, a fost publicat în acelaşi timp, şi ei au resetat celule de piele în celule stem anul trecut. Asta înseamnă că puteţi lua material chiar de aici, şi-l transformaţi în aproape orice din organism. Şi asta devine ceva ordinar, lucrurile se mişcă foarte repede, şi se mişcă într-o mulţime de locuri.

A treia tendinţă – roboţii. Cei din noi de o anumită vârstă au crescut aşteptând că până acum am fi avut prin casă Robotul Rosie din „The Jetsons” . Şi tot ce-avem e Roomba. (robot aspirator) (Hohote de râs) De asemenea credeam că vom avea acest robot care ne-ar preveni de pericole. N-a fost să fie. Şi aceştia erau roboţi proiectaţi pentru o lume netedă, corect? Aşa că, Rosie se dă cu patinele iar celălalt se deplasează pe şenile plate. Dacă nu aveţi o lume netedă, asta nu-i prea bine, şi ăsta-i motivul pntru care roboţii proiectaţi azi sunt puţin diferiţi.

Iată-l pe „BigDog” (CâineMare) de la Boston Dynamics. Şi asta-i cât se poate de aproape de a realiza un test Turing fizic. Bine, să vă reamintesc, un test Turing e când aveţi un perete, vorbiţi cu cineva în spatele peretelui, şi când nu sunteţi sigur dacă el e om sau animal — asta-i când computerele au atins inteligenţa umană. Acesta nu-i un test Turing de inteligenţă, dar e cât se poate de apropiat de un test Turing fizic. Şi acest lucru se mişcă foarte rapid, şi apropo, el poate căra aproximativ 160 kg de încărcătură. Aceştia nu sunt singurii roboţi interesanţi. De asemenea avem muşte de dimensiunea muştei, realizate de Robert Wood la Harvard. Avem Stickyboţi realizaţi la Stanford. Şi când convergeţi toate aceste lucruri, când aduceţi celulele, ingineria ţesuturilor biologice şi mecanica împreună, începeţi a avea unele întrebări foarte bizare.

La ultima Olimpiadă, acest domn, care are câteva recorduri mondiale la Para-Olimpiada Specială, a încercat să alerge la Olimpiada normală. Unica problemă cu Oscar Pistorius e că s-a născut fără oase în partea de jos a picioarelor. A ajuns la aproape o secundă de a se califica. A dat în judecată să i se permită să alerge, şi a câştigat procesul, doar că nu s-a calificat ca timp. La următoarea Olimpiadă, puteţi paria că Oscar sau succesorul lui, se va califica ca timp. Şi peste două sau trei Olimpiade vor fi de neînvins.

Şi când observaţi aceste tendinţe împreună şi vă gândiţi ce-ar însemna să ai persoane fără auz şi care încep să audă — Vă amintiţi revoluţia amplificatoarelor de auz, corect? Adică, bunicii voştri aveau aceste conuri enorme, şi apoi părinţii voştri aveau aceste cutii stranii care ţipau în momente nepotrivite în timpul cinei, şi acum avem aceste căşti mărunte pe care nu le vede nimeni. Acum avem implanturi cochleare care sunt plasate în capul oamenilor şi permit surzilor să audă. Şi, ei nu aud atât de bine ca voi sau eu. Dar în 10-15 generaţii de maşini ei vor auzi la fel de bine şi e vorba de generaţii de maşini, nu generaţii umane. Şi după doi-trei ani de când ei vor auzi la fel de bine ca voi sau eu, ei ar putea fi capabili să audă, poate cum cântă liliecii, sau cum discută balenele, sau cum vorbesc câinii, sau alte tipuri de registre sonore. Vor fi capabili să-şi focalizeze auzul, vor fi capabili să sporească sensibilitatea, să reducă sensibilitatea, să facă alte multe lucruri pe care noi nu le putem face.

Şi acelaşi lucru se întâmplă cu ochii. Acesta e un grup din Germania care a început ingineria ochilor pentru ca oamenii orbi să poată distinge lumina de întuneric. Foarte primitiv. Şi apoi vor fi capabili să distingă forme. Şi apoi vor vedea culori, şi mai apoi vor vedea într-o rezoluţie bună, şi într-o zi vor vedea la fel de bine ca voi sau eu. Şi câţiva ani după asta, vor fi capabili să vadă în ultraviolet, vor fi capabili să vadă infraroşu, vor putea să-şi focalizeze ochii, vor putea să micro-focalizeze. Vor face lucruri pe care voi sau eu nu le putem face. Toate aceste lucruri converg, şi este foarte important să înţelegem, în timp ce ne îngrijorăm de flăcările prezentului, să urmărim încotro o ia viitorul.

Şi desigur, viitorul e să privim înapoi 200 ani, deoarece săptămâna viitoare e a 200-a aniversare a naşterii lui Darwin. Şi aniversarea a 150 ani de la publicarea „Originea Speciilor.” Şi Darwin, desigur, a postulat că evoluţia e o stare naturală. E o stare naturală în orice e viu, incluzând hominizii. Au existat de fapt 22 specii de hominizi care au fost, au evoluat, au hoinărit prin diferite locuri, şi au dispărut. Este ceva obişnuit ca hominizii să evolueze. Şi ăsta-i motivul pentru care, când priviţi rămăşiţele fosilizate ale hominizilor, erectus, şi heildelbergenţii, şi floresienţii şi neandertalii, şi Homo sapiens, toţi se suprapun. Starea obişnuită a lucrurilor e să avem versiuni suprapuse de hominizi, nu doar una.

Şi gândindu-vă la implicaţiile acestui fapt, iată o scurtă istorie a universului. Universul a fost creat cu 13.7 miliarde de ani în urmă, şi apoi au apărut toate stelele, şi toate planetele, şi toate galaxiile, şi întreaga Cale Lactee. Şi apoi a apărut Pământul cu aproape 4.5 miliarde ani în urmă, şi apoi avem viaţa cu aproape patru miliarde de ani în urmă, şi apoi avem hominizii cu aproape 0.006 miliarde ani în urmă, şi apoi avem versiunea noastră de hominizi acum aproape 0.0015 ani, TA-DA! Poate motivul existenţei universului, şi a tuturor galaxiilor, şi a tuturor planetelor şi a întregii energii, şi a întregii energii întunecate, şi toate-celea restul este de a crea ce avem în această sală. Poate că nu. Aceasta ar fi o perspectivă puţin arogantă. (Hohote de râs) Aşa că, dacă acesta nu-i scopul universului, atunci ce urmează? (Hohote de râs)

Cred că ceea ce vom vedea e apariţia unei specii diferite de hominid. Cred că vom trece din Homo sapiens în Homo evolutis. Şi cred că nu se va întâmpla peste 1000 ani. Cred că majoritatea din noi vom prinde o privire la asta, şi nepoţii noştri chiar vor începe să trăiască asta. Şi un Homo evolutis converge aceste trei tendinţe într-un hominid care are control direct şi deliberat asupra evoluţiei speciei sale, speciei ei şi altor specii. Şi asta, desigur va fi relansarea finală.

Mulţumesc mult. (Aplauze)

Lecţia 1 – Ştiinţa spiritului – Gândurile

brain briliance

Religia viitorului va fi o religie cosmică. Ar trebui să transceadă Dumnezeul personal şi să evite dogma şi teologia.

Albert Einstein

Simţiţi? Un fel de…anticipare care creşte din ce în ce mai mult. Un alt fel de a spune că timpul se accelerează – de ceva vreme, tot aud discuţia asta. Ştiu că foarte mulţi oameni au simţit-o la un moment dat, poate în timp ce se uitau la ştiri sau poate când s-a întâmplat ceva în viaţa lor. Ceva grandios e pe cale să se petreacă. Putem vedea semnele acesteia peste tot în lume, în revoluţiile care se răspândesc rapid în Orientul Mijlociu, în protestele care se desfăşoară în America şi în Europa. Cutremurele devastează lumea aşa cum au făcut-o în Japonia, Myanmar şi Grecia. Economia globală se prăbuşeşte atât de mult şi se pare că intrăm într-o recesiunea globală care face ca cea din anii `30 să pară o glumă. Nu vreau să menţionez încălzirea globală care dacă nu va duce planeta într-o eră glaciară, ne vom ucide, cu siguranţa, singuri, datorită suprapopulării. Şi dacă luăm în considerare rata dublării (cantităţii de resurse utilizate generate de creşterea economică – n.t) cu siguranţă nu avem resurse să supravieţuim ca în prezent, decât poate pentru încă aproximativ 10 ani.
Şi cu toate acestea, suntem pe cale să învăţăm ceva extraordinar. Ceva care va transforma complet Pământul pe care îl cunoaştem, în ceva incredibil şi frumos. Mulţi oameni de pe tot globul au auzit de acest lucru, l-au aplicat pe ei şi au fost martori unor schimbări minunate. Alţii şi-au dedicat vieţile lor ca să vorbească despre acest lucru, să îi înveţe pe ceilalţi. Eu sunt o persoană care încă caută/explorează şi vreau să vorbesc cu mai mulţi oameni despre asta.

Minte, corp şi spirit: aceasta este Sfânta Treime care permite existenţa vieţii pe Pământ. Chiar şi fără una din aceste trei, nu am putea să funcţionăm corespunzător. Şi cu toate acestea, în lumea de azi nu înţelegem decât 2 din cele 3. Am cartografiat ştiinţific mintea şi corpul şi înţelegem fiecare aspect al acestora. Cu toate acestea, ce ştim cu adevărat despre spirit, despre suflet? Ce este? De unde vine? De secole religiile au fost sursa principală de răspunsuri legate de suflet, dar acestea nu sunt concrete. Multe religii diferite au răspunsuri şi idei diferite despre cum funcţionează lucrurile, la acest nivel. Cu toate acestea, recent, s-a descoperit ceva. Aceasta descoperire a condus la alte descoperiri şi apoi la alte descoperiri. Aceste intuiţii incredibile nu au captat atenţia comunităţii globale, au fost acceptate de guverne şi agenţii secrete, dar nu a ajuns cu adevărat la mase. Astăzi, această informaţie iese încet la suprafaţă, iar eu o voi împărtăşi cu voi.

Gândurile

Ce ştie cu adevărat lumea ştiinţifică despre gânduri? Ştim că pot fi măsurate, conectându-ne la scannere care măsoară frecvenţa emisă de gânduri în procesul gândirii. Sunt măsurabile, dar nu sunt stocate într-un loc anume al creierului. E cumva posibil ca ele să fie create în afara minţii? Mmmm…poate că nu, dar este posibil ca gândurile, din mintea voastră, să creeze lumea exterioară? Despre acest lucru vom vorbi astazi.

Vi s-a întâmplat vreodată să ştiţi exact ce urmează să spună altcineva cu 2, 3 secunde înainte să înceapă să vorbească? Aveţi o conexiune cu o persoană iubită sau cu un animal de companie, care vă permite să ştiţi exact cum se simte celălalt, sau ce gândeşte chiar şi când nu sunt pe lângă voi? Aţi cunoscut pe cineva de la care aţi simţit vibraţii negative iar mai târziu intuiţia voastră v-a confirmat că aţi avut dreptate? Cu toţii am avut cel puţin câteva asemenea experienţe, unii mai multe decât alţii. Există câţiva oameni care chiar pot avea asemenea experienţe, destul de uşor. Cred că li se spune: ”psihici”?

De dragul discuţiei, să presupunem că atunci când te gândeşti la ceva – orice – acel lucru apare în faţa ta. Nu, nu fizic, dar să spunem că apare într-un alt tărâm care există în noi şi în jurul nostru. Hai să presupunem, pentru moment că nu suntem conştienţi de acest lucru, şi să vorbim mai târziu de acest lucru. Hai să-l numim, pentru moment…Tărâmul gândurilor.

Atunci când faci ceva, mai întâi te gândeşti la acel lucru. Fie că îţi construieşti o piscină, în spatele casei sau îţi faci un sandviş, mai întâi gândeşti acel lucru. Da, chiar şi gânduri subconştiente cum ar fi mersul sau respiratul. Acest lucru nu ar trebui să fie ceva nou pentru noi. Gândim lucrurile înainte de a le face, chiar dacă acest lucru se întâmplă doar cu o fracţiune de secundă înainte. Pur şi simplu aşa funcţionăm – acţiunile noastre fizice reflectă gândurile deja create. Poţi să spui, că te mişti printre gândurile tale, transformând ideile non-fizice în acţiuni fizice.

Atunci când un inventator are o idee, ea se răspândeşte rapid printre colegii şi prietenii săi. Ideile şi gândurile se răspândesc şi e posibil ca mai multor oameni să le vină aceleaşi idei, în acelaşi timp, iar acest lucru permite dezvoltarea lor. În acest scenariu, nu consideraţi că gândurile sunt separate, ci un întreg la care fiecare dintre noi se poate conecta. Bineînţeles, deoarece nu putem vedea fizic acest tărâm al gândurilor, nu putem spune ”exact” care a fost ideea originală ci doar interpretarea pe care o dăm folosindu-ne de funcţii ca limbajul corpului, propria intuiţie, adică modul în care gândurile se conectează unul al celălalt. Datorită acestui lucru, putem adăuga puţină creativitate din partea noastră la această combinaţie; propriul nostru ”condiment” în timp de lucrăm la un scop comun.

O reuniune socială este un exemplu de cum funcţionează în practică acest lucru – oamenii se adună pentru că împărtăşesc idei asemănătoare, gânduri şi emoţii cu oamenii de acolo. Un alt exemplu ar fi un curs de arhitectură la universitate; persoanele interesate de arhitectură pot participa la curs deoarece împărtăşesc, la nivel mental, acelaşi interes. Acest lucru nu ar trebui să vă uimească, e viaţa noastră de zi cu zi – dar privită dintr-o altă perspectivă. Chiar dacă folosiţi ceea ce alţii au creat, tot creezi această experienţă pentru tine. Tu ai manifestat acel Ipad, acea casă sau orice altceva din experienţa voastră.
Deci, odată cu conectarea gândurilor cu alte gânduri, apare prima mare înţelegere. Această nouă înţelegere arată cât de legaţi suntem cu adevărat unul de celălalt, nu doar la nivel fizic ci şi la nivel mental şi spiritual.

Până de curând, omenirea a ştiu că este conectată doar prin fiinţa lor fizică. Presupuneam că experienţa conştientă, ca şi gândirea era 100% izolată de tot restul. Realitatea este că nu suntem. Suntem atât de conectaţi unul cu celălalt încât e aproape imposibil de crezut.

Gândiţi-vă la orice altă creatură de pe Pământ. Ce ştim cu adevărat despre legătura care îi conectează? Gâştele pot circula pe distanţe lungi, schimbând, în sensul acelor de ceasornic, gâsca care zboară în fruntea stolului. Mulţi peşti înoată în bancuri mari dar ştim că nu au o formă de comunicare verbală. Animalele noastre pot comunica unul cu celălalt, fără să vorbească, şi cu toate acestea ştiu ce simte fiecare şi se conectează într-un mod extraordinar. Aproape orice creatură vizibilă se conectează cel puţin cu specia din care face parte, dacă nu şi cu altele. Noi oamenii suntem pasul următor în evoluţie, dar asta nu înseamnă că nu avem această conexiune. Ce ar putea spune că nu sunt conectaţi la fel? Nu mai suntem conectaţi cu noi înşine de foarte mult timp şi acum ne dezvoltăm total dezarmonic.

Acum, gândurile create sunt doar vârful iceberg-ului. Partea interesantă vine în momentul în care iei în considerare emoţiile. Emoţiile sunt mult mai puternice decât gândurile. Emoţiile atrag, vă controlează acţiunile; vă ghidează prin viaţă. Nu gândurile controlează locul pe care stai în sala de clasă sau într-un autobuz, dacă îţi place acea fată sau dacă crezi că acel tip miroase. Atunci când un cuplu se formează, cei doi sunt legaţi de emoţii. Şi când se ceartă, tot emoţiile îi despart. Priveşti emisiunile tv care îţi plac, petreci timp cu prietenii deoarece ai legături emoţionale cu ei.

Acum, acest lucru se aplică şi la o scară mai mică. Ai avut vreo dimineaţa din aceia în care te trezeşti prost dispus, te loveşti la deget şi te gândeşti ” E una din zilele alea” si îţi dai seama că toată ziua merge teribil de prost? Totul merge prost! Cum sunt zilele în care te trezeşti incitat, fericit şi gata de plecare? Toată ziua este excelentă şi totul merge bine! Chiar dacă ceva rău se întâmplă, eşti mai puţin afectat deoarece eşti atât de bine din punct de vedere emoţional. Motivul care diferenţiază modul în care merge ziua este starea TA emoţională. Oamenii cred că lumea va merge la fel fără ei dar, în realitate, nu este aşa. Oamenii interacţionează diferit cu alţi oameni, şi fiecare ar avea experienţe complet diferite dacă nu ai fi acolo unde te afli.
Imaginaţi-vă acest scenariu. Un bătăuş la locul de joacă caută pe cineva pe care să îl bată. Sunt copii care fac sport, care se urcă pe funie, se dau în leagăne dar, pe margine stă, în iarbă un băiat care se uită la ceilalţi care se joacă. Nu simte că cineva ar vrea să se joace cu el, aşa că stă departe de grup. Bătăuşul ştie imediat unde să se ducă, şi ciclu violenţei începe.

Vedeţi, prin sentimentul vulnerabilităţii devii vulnerabil în fizic. Dacă băiatul ar fi ieşit în pauză şi ar fi spus: ”Pot să mă integrez!” probabil ar fi făcut sport, în schimb. Acest lucru se aplică şi bătăuşului deoarece el nu avea cu cine să se joace – probabil din cauza unei nesiguranţe (mentale), iar asta l-a condus la nevoia de a face rău celorlalţi. El crede ca îşi face un bine lovindu-l pe băiat, dar de fapt, în realitate, pe termen lung, se loveşte pe el însuşi.

De asemenea poţi să priveşti şi la nivelul societăţii şi vei vedea multe dovezi care susţin acest lucru. Oamenii care au cel mai mare succes sunt cei care vorbesc cel mai mult despre succes. Cei care vorbesc mai mult de boli sunt cei care le au.

Da, şi boală este tot una din creaţiile voastre. Din cauza ta ai un sistem imunitar scăzut. De obicei, dăm vina pe viruşi şi pe ce se întâmplă cu sistemul nostru imunitar. Dar devenim sensibili la ele din interior, fie că e vorba de o energie negativă sau vreun sentiment negativ căruia i-am permis să intre. Putem, de asemenea, să ne vindecăm pe noi înşine, dar voi vorbi despre vindecare în alt clip.

Odată cu această înţelegere apare ceva nou. Tu îţi creezi propria realitate. Noi suntem 100 %responsabili de situaţiile în care ne aflăm, de lucrurile bune sau rele care ni se întâmplă. În ziua de azi, ne trezim că jucăm, destul de des, jocul vinovăţiei. E vina lui că nu am fost eu promovat; e vina ei că nu m-am dus la meci; e vina tuturor că sunt eu atât de depresiv. Orice se întâmplă şi asta poate fi foarte greu de înţeles – este vina ta. Fericirea ta, tristeţea ta, fricile şi norocul, fiecare experienţă din viaţa ta de pe Pământ s-a petrecut din cauza ta.

Adu-ţi aminte că aşa cum îţi creezi propria realitate la nivel individual, ne co-creăm propria realitate, ca colectiv. Suntem o singură specie, şi ca specie ne creăm realitatea pe care o experimentăm împreună. Unul din argumentele comune pe care le aud este: ”Dar cum stă treaba cu copii care mor de foame în Africa? Cum îşi creează ei foametea? Aş răspunde, spunând că stilul de viaţă vestic nu prea permite tuturor de pe planetă să trăiască în abundenţă, nu-i aşa? Noi folosim toate resursele lumii, nu prea împărtăşim nimic decât dacă suntem bine plătiţi sau primim ceva în schimb. Şi ne mai întrebăm de ce sunt săraci? Nu am împărţit cu fraţii şi surorile noastre de pe planetă! Repet, noi, ca şi colectiv, creăm realitatea pe care o experimentăm pe planetă.
Acest lucru se aplică la toate nivelele, inclusiv familial unde vă creaţi propria realitate şi în care acţiunile voastre vor schimba ceea ce familia voastră experimentează. Datorită acestui lucru, dar şi faptului că nu suntem acordaţi cu noi înşine, poate să pară uneori că nu deţinem complet controlul asupra a ceea ce experimentăm. Uneori, suntem aparent forţaţi să intrăm într-un scenariu, care pare incontrolabil. Acest lucru este un rezultat al dezarmoniei, şi al lipsei de conexiune cu propria noastră intuiţie. Când suntem mai acordaţi cu noi înşine, putem să simţim anumite scenarii şi să decidem dacă este calea pe care vrem să păşim. Poate nu voi o voi lua prin aleea întunecată, poate e corect să nu mă angajez acolo.

Dincolo de asta, odată ce simţi că nu mai deţii controlul, e momentul să decizi ce faci mai departe. Poţi permite experienţei să scoată ce e mai bun din tine, să te sece de energie şi să intri într-un loc dens, nefericit din punct de vedere emoţional. Sau, poţi decide să o iei aşa cum este, o experienţă, şi să mergi mai departe. Fiecare nor întunecat are o căptuşeală argintie, şi dacă o cauţi, îţi va fi mult mai uşor să o găseşti.

Mulţi dintre noi au auzit de ceea ce se numeşte ”Legea Atracţiei”. Vorbeşte de ceva asemănător cu ceea ce vorbesc eu aici dar mai mult despre realitate şi nu despre tărâmul gândurilor. Peste tot în lume, oamenii s-au înscris şi şi-au spus poveştile uimitoare, în care s-au concentrat pe ceea ce vroiau şi au experimentat miracole şi coincidenţe. Asta nu este decât o mică parte din oceanul vast al lumii interioare despre care voi vorbi. Cu toate acestea este foarte real şi chiar poţi schimba orice din viaţa ta, dacă îţi doreşti acest lucru. Ştiu acest lucru din experienţa personală, şi nu este greu să găseşti şi pe alţii care au făcut acest lucru. Unul din argumentele permanente pe care le aud de la oamenii care neagă această ”Lege a Atracţiei” este: ”Nu poţi să te gândeşti la ceva şi să schimbi stând degeaba” iar eu răspund ”Exact! Nu stai nici o clipă. Doar schimbi setările minţii şi îţi continui viaţa. Creează emoţiile în minte şi apoi aduceţi-le în fizic. Nu vă lăsaţi conduşi de emoţii. Atrageţi gândurile în tărâmul fizic. Nu lăsaţi emoţiile să vă controleze.”

Ce poţi face ca să schimbi lucrurile? Păi, doar fii bun cu tine însuţi! Umple-te cu emoţia iubirii şi a fericirii pe măsură ce îţi parcurgi ziua! Cinsteşte-te pe tine însuţi şi încearcă să îţi schimbi percepţia despre viaţă, de la ce cred alţii că e bine pentru tine la ceea ce crezi TU că este bine pentru tine. Ia-ţi câteva minute, stai jos şi gândeşte-te: ”Ce îmi doresc cu adevărat?” Bineînţeles, la început mulţi oameni se vor gândi mai întâi la bani, bogăţie, faimă, lux şi hei, chestiile astea chiar sunt destul de drăguţe. Dar îţi vor cumpăra fericire? Cred că asta depinde de tine. Din experienţele mele am aflat, că dincolo de aceste lucruri, oamenii vor să fie acceptaţi, apreciaţi şi iubiţi. Oferind acest lucru celorlalţi, şi voi le veţi primi la rândul vostru iar legătura care vă conectează cu ceilalţi va deveni din ce în ce mai puternică!

Mai vreau să vă spun ceva înainte de a rămâne fără timp. Un om de ştiinţă din Japonia, a făcut acum câţiva ani o descoperire incredibilă, dar care a trecut neobservată sau nu a fost recunoscută la nivelul comunităţii ştiinţifice globale. Dr. Masaru Emoto a descoperit că dacă pui apă într-un pahar şi o congelezi, poţi modifica modul în care apa cristalizează. În borcanul pe care au scris ”te iubesc” apa a format cristale de genul acesta. Pe borcanul pe care au scris ”Mă faci să vomit, vreau să te omor” s-a cristalizat aşa. Dacă gândurile pot face aşa ceva apei, imaginaţi-vă ce ne pot face nouă gândurile.

Păi, se pare că timpul pe ziua de azi s-a terminat. Înainte de a pleca, vreau să vă las câteva cuvinte la care să vă gândiţi. Pentru cei care caută, în acest moment, o direcţie.
Poţi avea, poţi face sau poţi fi oricine doreşti să fii.
Namaste! Mulţumesc că m-aţi ascultat!

Energia cultivată prin meditaţie, dovedită ştiinţific

Autor: Petre Pavel

quantum-consciousness

Mai multe studii au arătat că energia emisă de unii oameni, care au atins un nivel avansat practicând meditaţie, depăşeşte nivelul uman normal de sute sau mii de ori. Vă prezentăm mai jos câteva studii pe această temă.

1.Nivelul undelor gama a depăşit capacitatea de măsurare

Studiul expertului în neurologie Richard Davidson, efectuat în 2004, cu privire la energia emisă de călugării tibetani în timp ce meditează a fost documentat de Universitatea Standford.

Davidson i-a testat pe unii dintre călugării mai avansaţi ai lui Dalai Lama, fiecare având între 15 şi 40 de ani de experienţă în practica de meditaţie. Acesta a măsurat undele gama emise de creierul lor cu un electroencefalograf (EEG), scanând şi testând creierul. Un grup de control format din 10 studenţi fără nicio experienţă anterioară în meditaţie a fost, de asemenea, testat după o săptămână de atrenament.

Undele gama sunt descrise ca fiind undele cu o frecvenţă foarte înaltă şi cele mai importante dintre undele electrice ale creierului. Pentru producerea lor este necesar ca mii de celule nervoase să acţioneze concomitent, la viteze foarte înalte.

Davidson a descoperit că la unii dintre călugări, în timpul meditaţiei, activitatea undelor gama era foarte puternică şi de o amplitudine mai mare decât oricare alt caz documentat în istorie. Mişcarea undelor a fost, de asemenea, mult mai bine organizată decât la voluntarii care au participat la test dar fără a avea experienţă în meditaţie.

S-a arătat că meditaţia putea să conducă la redistribuirea materiei cenuşii în creier şi să prevină pierderea acesteia, cu un impact pozitiv asupra mai multor funcţii mentale precum control emoţiilor, impulsurilor, gândurilor, şi mişcărilor. Aceasta se întâmplă deoarece nucleele ramificate ce controlează aceste funcţii sunt situate în interiorul materiei cenuşii.

2. Maeştrii de Qiqong emit unde infrasonice de 100 până la 1000 de ori mai mari decât nivelurile normle

Cultivarea minţii şi a corpului are efecte supranaturale profunde ce pot fi măsurate. În 1998, profesorul Lu Yanfang împreună cu alţi oameni de ştiinţă americani au efectuat cercetări pe maeştrii de qigong din China.

Qigong-ul este o practică străveche, ce cultivă energia nu doar prin exerciţiile meditative, ci şi prin îmbunătăţirea minţii şi a naturii inimii. Se spune că mintea şi corpul sunt inseparabile.

În cercetarea sa, Yanfang a constatat că maeştrii de qigong sunt capabili să emită rafale puternice de unde infrasonice, de 100 până la 1000 de ori mai puternice decât oamenii obişnuiţi.

Chiar şi începătorii aveau, după doar câteva săptămâni de practică, o energia infrasonică de cinci ori mai mare decât înainte.

Un studiu similar al Colegiului de Medicină Tradiţională Chineză din Beijing, publicat în 1988, a constatat că energia emisă de către maeştri de qigong poate fi măsurat parţial, ca unde infrasonice.

Ambele studii sunt detaliate de către Institutul China Healthways.

3. Călugării emit căldură atunci când alţii pot muri de frig

Într-un articol din 2002, publicat în Gazeta Universităţii Harvard, este descris un experiment realizat pe călugării tibetani din nordul Indiei.

Călugării, îmbrăcaţi cu haine subţiri, au fost închişi într-o cameră, la temperatura de 4 grade Celsius. Ei au intrat în starea de meditaţie profundă iar peste umeri le-au fost puse cearceafuri umede.

În aceste condiţii, o persoană obişnuită ar fi început să tremure incontrolabil iar scăderea temperaturii corpului ar fi putut duce chiar la deces, explică articolul.

Cu toate acestea călugării au rămas calzi, iar căldura corpului lor a uscat cearşafurile. Odată uscate, acestea erau înlocuite cu alte cearşafuri ude. Fiecare călugăr putea usca trei cearşafuri pe parcursul a mai multor ore.

Herbert Benson, care a studiat tehnica meditaţiei timp de 20 de ani, a declarat pentru Gazetă: „budiştii simt că realitatea în care trăim nu este cea finală. Putem pătrunde în altă realitate, care nu este afectată de emoţiile noastre sau de lumea cotidiană. Budiştii cred că această stare de spirit poate fi atinsă prin facerea de fapte bune şi meditaţie.”

El a declarat că temperatura emisă de corpurile lor era doar un efect secundar al meditaţiei.

Multe astfel de experimente au fost efectuate pe oameni care practică meditaţia şi s-a descoperit că unii sunt capabili să emane cantităţi mari de diferite tipuri de energie măsurabilă. Ei pot să-şi controleze metabolismul şi alte funcţii ale corpului.

4. Efectele vindecătoare sunt uimitoare

Mulţi practicanţi Falun Dafa, o practică străveche cunoscută de asemenea şi ca Falun Gong, au susţinut că au fost vindecaţi de boli cronice şi afecţiuni foarte serioase. Falun Dafa este o disciplină meditativă ce cultivă atât mintea cât şi corpul. Cele trei principipii fundamentale ale sale sunt: Adevăr, Bunătate şi Toleranţă.

Jurnalistul din domeniul medical Lara C. Pullen a intervievat câţiva practicanţi Falun Dafa, în anul 2000, pentru un articol publicat în CBS Health Watch.

Sen Yang, unul dintre intervievaţi, a povestit că la vârsta de 39 de ani a fost diagnosticat cu hepatită cronică. ”Un doctor mi-a spus direct – nu există nicio modalitate să-ţi vindecăm boala. O vei avea pentru tot restul vieţii”, i-a relatat acesta lui Pullen.

După ce a practicat Falun Dafa pentru un timp, a făcut un examen medical iar rezultatele tuturor celor 32 de teste erau normale, inclusiv cele cu privire la boala sa.

Sursa

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.