ACORDAREA LA FRECVENTA COSMOSULUI – partea II

ACORDAREA LA FRECVENTA COSMOSULUI

CONŞTIINŢA COSMICĂ

O “conversaţie” între T.D.A. Lingo şi Neil Slade

[Lingo]: Conştiinţa cosmică e o undă radio pe care curg soluţii avansate pentru probleme împletit cu informaţii despre învăţătură/învăţare de la o civilizaţie avansată pentru o civilizaţie în dezvoltare.
Conştiinţa cosmică e distribuită uniform în tot universul cu spaţiul/timpul/energia/materia. Atunci când cineva îşi percepe Sinele interior în acest câmp al realităţii unificat, începe infinitatea fiinţei.
Conştiinţa cosmică transmite date de la creierul #1 la creierul # 2 instantaneu, pe orice distanţă; indiferent de poziţia planetelor în galaxie; indiferent de poziţia galaxiei în univers.

[Slade]: Descrierea “conştiinţei cosmice” rezultă din multe surse spirituale, religioase şi mistice şi mai recent din percepţiile şi experienţa participanţilor din laboratorul de cerecetare asupra creierului după un program de control intern al creierului. Experienţa e un vârf emoţional şi o înţelegere inetelectuală, aproape un sentiment indescriptibil de mulţumire şi unitate cu toată existenţa, toate fiinţele şi întreg universul. Este demonstrat de percepţiile paranormale foarte exacte: telepatie, pre-cogniţie, clarvedere, claraudiţie şi telekinezie.

Tradiţional, experienţa urmează unei practici religioase intense sau unei perioade îndelungate de reflecţie sau meditaţie, sau poate interveni fără a putea fi prevestită după ani sau decade de muncă. Ca şi contrast, partcipanţii la munca de laborator raportau deseori această experienţă după numai doi sau trei ani de auto-terapie personală şi de studiu asupra creierului. Concluzia a fost aceea că oricine poate urma o procedură ce face ca aceste experienţe să se întâmple şi că au fost bazate pe auto-stimulare şi controlul unor organe clare ale creierului şi asupra unor procese ale acestuia.

Rapoarte ale experienţei sugerează că orice om este situat înăuntrul unui câmp infinit mai mare/mai mic de inteligenţă dintr-un câmp de inteligenţă cosmică. Lingo exprimă natura acestui câmp: 1) unificat 2) ca o undă radio 3) că informaţia şi datele pot fi trimise de o fiinţă/terminal de conştiinţă (creier/persoană/animal/plantă?) la o alta fără o întârziere temporală ce se poate percepe. Cu toate că undele radio par a fi instantanee, ele în mod real călăoresc la o anumită viteză în timp. Aparent, comparaţia voită cu undele radio nu se referă la viteză, dar că această conştiinţă cosmică, ca undele radio, se transmite printr-o formă de energie invizibilă, ca radiaţia electromagnetică. Spre deosebire de undele radio, conştiinţa cosmică călătoreşte instantaneu printr-un alt mod, deocamdată neidentificat, mai rapid decât lumina.

Se poate ca acest câmp al conştiinţei cosmice să reflecte într-un fel originea universului într-un singur punct şi că există o vestigie a unităţii singulare în fiecare atom, acum separaţi de-a lungul unui univers în expansiune. Conştiinţa cosmică poate fi conexiunea şi conştiinţa tuturor lucrurilor, orginială dintr-o singularitate: În fiecare atom, o memorie holografică universală a restului universului. Acestea fiind spuse, conştiinţa poate fi văzută ca existând în interior, dar separată de şi dincolo de limitările planului fizic, timpului şi spaţiului.

Mulţi astro-fizicieni au concluzionat că universul provine dintr-un punct, o singularitate din care toată materia a explodat dintr-un punct de densitate infinită. Original totul în univers a fost unul şi acelaşi lucru. Dacă totul în univers încă e o terminaţie a aceluiaşi lucru? Dacă realitatea fizică este o iluzie a conştiinţei? Dacă singurul lucru care s-a schimbat de fapt – expandat – a fost conştiinţa?

Oamenii de ştiinţă au privit tot mai adânc în structura subatomică a atomilor, electronilor, cuarcilor şi în cele din urmă au ajuns la scara la care tot ce se vede e o vibraţie a luminii – fără materie – numai vibraţie. Sugerez că universul poate că nu există cu excepţia unei descrieri conştiente al său: Totul de fapt este conectat, toate există simultan, totul e un singur lucru, într-un singur loc – peste tot – şi în niciun loc în acelaşi timp. Big bang-ul nu a fost decât o expansiune a conştiinţei. Noi suntem situaţi într-un punct relativ în conştiinţă-timp-spaţiu, pe peisajul imaginar ce suntem convinşi că e real prin definirea prezentă a conştiinţei (mereu schimbătoare).

Percepţiile paranormale-dincolo-de-timp/spaţiu, atât de exacte precum pre-cogniţia şi telepatia, arată către super-realitatea unităţii conştiinţei cosmice. Percepţia dincolo de spaţiu şi timp sunt posibile pentru că e posibil, de fapt, să nu existe separare între evenimente şi materie, cu excepţia conştiinţei.
[Lingo] A prinde conştiinţa cosmică nu este scopul principal al evoluţiei creierului. Acest reglaj este oferit fiecărui nou născut la naştere; pur şi simplu este dereglat de către părinţii/cultura ignoranţi din punct de vedere neuronal; pur şi simplu se re-reglează prin meditaţie în adultul încă viabil. Re-prinderea conştiinţei cosmice pur şi simplu este cerinţa iniţială pentru recepţionarea “crainicului” ce vorbeşte despre inteligenţa necesară din unda purtătoare; vorbind despre răspunsuri specifice special programate de creierul mai puţin dezvoltat #2 către creierul măreţ #1. Învăţarea/ghidarea/creşterea corectă a Computerului [creierul uman] crează automat geniul; evoluţia.

De mii de ani, misticii au prins unda purtătoare; au permis ego-urilor lor imperfecte să fie copleşite şi seduse de experienţă. Astfel ei au fost orbi la următorul pas; dialogul. Prin cibernetică neuronală, studentul nomal îşi curăţă egoul ei/al lui reversiv perfect, transcende conştiinţa cosmică cea fără de ego, apoi începe dialogul cu exact învăţătorul cosmic potrivit ei/lui. Desigur, proştii nu sunt primiţi în această reţea preţioasă de creştere/evoluţie. Supravieţuirea celui mai puternic creier.

Studenţii isteţi sunt repede identificaţi prin

1) Excelenţa întrebării ei/lui de programare şi
2) Excelenţa răspunsului ei/lui primit transformat în muncă pentru umanitate; pentru viitorii copii.
Informaţiile şi răspunsurile pe care cineva le primeşte prin comunicări cosmice cu alte inteligenţe sau chiar cu pura inteligenţă este dependentă de natura ÎNTREBĂRII şi al comunicării în sine şi de deschiderea individului ce caută răspunsul din partea conştiinţei cosmice. Dacă cineva caută un răspuns simplu este foarte posibil ca aşa ceva să se primească. În mod similar, dacă cineva caută un dialog cosmic complicat sau lipsa dialogului sau refuză transmisia comunicării, aceasta afectează sau neagă transmisia. Aceasta este teoria cuantică a comunicării conştiinţei: Observaţiile sunt creionate de către întrebare. Exemplificare: designul şi mărimea unui radio telescop determină ce fel de informaţii va primi – dar nu determină cantitatea, calitatea sau felul informaţiile disponibile şi care în fapt există în univers.

Conştiinţa mistică cosmică e ultima demonstraţie incredibilă a imperfecţiunii ego-ului. Conştiinţa cosmică neronal cibernetică este prima demonstraţie repetitivă a perfecţiunii lipsei egoului lucrătorului cosmic.

Lucrătorul cosmic ce percepe toate lucrurile se bucură de comunicarea cu dublu sens zilnic; în afară în mediul înconjurător pentru a rezolva problemele practice de rază scurtă/lungă în interiorul sectorului ei/lui de societate ales; înăuntru către “Marele computer din ceruri”, la “Marele tată” atunci când devine blocat în progresia aritmetică sau geometrică a dezvoltării sale.

Ceea ce cultura convenţională ar atribui în mod tradiţional reflecţiei interioare, gândului şi luării deciziilor intuitiv se sugerează acum a fi afectate de o inteligenţă externă – prin conştiinţa cosmică – care transmite actualele cunoştinţe prin timp şi spaţiu de la diferite entităţi inteligente. O persoană conştientă de acest fapt poate în mod deliberat să deschidă un dialog cu o asemenea inteligenţă în toate circumstanţele fără a ştii de unde sau cine este este sursa înţelepciunii, doar prin ataşarea la această inteligenţă prin intermediul conştiinţei cosmice.

Metoda pentru a atinge conştiinţa cosmică prin misticismul estic este elitistă; prin intermediul scientismului vestic este o experienţă multiplicabilă în extazul personal pragmatic şi tehnologia planetară a conştiinţei [de exemplu „gâdilarea amigdalei” şi alte asemenea tehnici de auto-control simple oferite de către dezvoltările în neuroştiinţe].

Metoda pentru atingerea conştiinţei cosmice prin acest program este conţinută în textele predate; este demonstrată repetat de către studenţii avansaţi. Metoda implică pur şi simplu regresia neuronală în egoul cognitiv al copilului, auto-terapia circuitelor abuzate, apoi auto-circularea automată în lobul frontal, nirvana experienţei şi conştiinţa cosmică. Câştigurile secundare ale scrisului automat, sondajului zilnic, bucuriei, împlinirea identităţii şi o trăire echilibrată interior/exterior sunt nu foarte importante. Voluptatea principală este ingeniozitatea infinită a produselor creative pentru ceilalţi. Un terapeut/învăţător adevărat dăruieşte conştiinţa cosmică oricărui student sincer pur şi simplu prin ghidare creativă înspre conştiinşa cooperării.

Experimentarea conştiinţei cosmice poate fi atinsă prin aplicarea unor proceduri relativ simple de auto-control cerebral, chiar dacă metodele exacte şi timpul petrecut pentru activarea acestor tehnici pare să fie relativ variabil. Recent, oamenii au început să raporteze rezultate în perioade din ce în ce mai scurte de timp, fără a apela la cele mai adânci tehnici de auto-terapie. Aceasta se poate să fie atribuită tehnicilor din ce în ce mai performante dezvoltate de-a lungul anilor sau pur şi simplu oamenii sunt acum incluşi într-o bază de date mai largă a celor care sunt meniţi să aibă aceste experienţe. Dacă rezultatele sunt temporare sau definesc nişte scurtături către schimbări permanente în conştiinţă rămâne de văzut.

sursa: http://www.viewzone.com/slade-cosmic.html

notă personală scurtă: e benefic de menţionat legătura dintre vibraţia medie a Pământului care influenţează aceste experienţe şi timpul în care o persoană poate accesa stările înalte de conştiinţă (la fel ca procentul în creştereal celor care au acces la ceste experienţe), pe linia ascendentă existând evident valenţe potenţatoare pentru aceste experienţe; legătura cu conştiinţa cosmică deschide, dacă vreţi spus într-un mod plastic, canalul de comunicare de sus în jos, dar noi trebuie să îl deschidem şi pe cel de jos în sus pentru “aruncarea” mai eficientă a întrebărilor (mai este de notat că există o bază de date extraordinar de bogată şi infint mai mare decât cunoştinţele actuale ale oricărui om în Sinele superior al fiecăruia, iar acolo în creier sunt amplificatorii de semnal pentru prinderea acestor semnale); este foarte important să diferenţiem mintea umană de creier, care este doar o antenă de primire – transmisie pentru că a conştientiza acest lucru înseamnă un prim pas către conştiinţa aşa numit cosmică; eu personal aş numi-o Biblioteca Akasha pentru că de fapt aceasta conţine informaţi despre care se vorbeşte în articol, însă trebuie să nu uităm şi de celelalte aspecte ale universului: energia, care este asociată corpului astral, ce ne aduce acel aport necesat echilibrului care produce vindecarea la toate nivelurile, apoi lumina, care e prezenţa propriu zisă a existenţelor din planurile înalte ale conştiinţei şi care, important de notat, sunt tot nişte raze, nişte proiecţii în universul material al unor spirite; în final aş vrea să nu minimizăm importanţa planului fizic, pentru că a considera că aici totul este iluzie ne poate împinge către o abordare “lenşă, dezinteresată” a realităţii, care ne poate (deşi e posibilă şi această ipostază pentru a învăţa de ce nu e bine să o manifestăm) duce către o experienţă prelungită a unor aspecte pe care noi le considerăm negative (în final cu toţii ne dorim să fim sănătoşi, fericiţi şi abundenţi dar nu ne dăm seama că dacă am fi aşa tot timpăul ne-ar fi foarte greu să mai evoluăm, doar conştientizarea la niveluri foarte înalte poate deschide drumul evoluţiei pe calea a ceea ce esticii numesc Dharma).

http://noulpamant.ro/articole/acordarea-la-frecventa-cosmosului-partea-ii/