Provocarilor cretivitatii umane, nedescifrate inca, cum ar fi Manuscrisul lui Voynich, li se adauga si Codex Seraphinianus.
Codex Seraphinianus este numele uneia dintre cele mai ciudate cărţi publicate vreodată. Creată în perioada 1976 – 1978 de arhitectul şi designerul italian Luigi Serafini, cartea a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 1981 şi de la acel moment şi până în prezent a cunoscut mai multe editări şi n-a încetat niciodată să uimească şi să încânte.
Publicata in 2 volume, cartea este in esenta o enciclopedie a unei lumi misterioase cu reprezentari grafice foarte detaliate, extrem de ciudate si abstracte. Este scrisa intr-un alfabet necunoscut, asemenea unui cod pe care nimeni nu a reusit pana in prezent sa-l descifreze.
Primul volum cuprinde 5 capitole, iar cel de-al doilea se intinde pe 7 capitole, surprinzator fiind faptul ca totalizeaza 12 capitole, tot atatea cate luni sunt intr-un an si 365 de pagini, exact cate zile are un an, relateaza Mysterious Universe.
Primul capitol al enciclopediei descrie diferite tipuri de flora (flori ciudate, copaci care isi smulg radacinile si migreaza), in timp ce al doilea se ocupa de fauna (animale care reprezinta variatii suprarealiste ale cailor, hipopotamilor, rinocerilor, pasarilor).
Al treilea capitol face referire la un regat al celor mai ciudate creaturi bipede, iar al patrulea dezvolta idei legate de fizica si chimie si este de departe cel mai abstract si enigmatic. Ultimul capitol al primului volum studiaza mecanica, prezentand masini si vehicule bizare.
Capitolele din al doilea volum se refera la tot felul de stiinte umaniste, date istorice, sistemul de scriere folosit in Codex, moda si bucatarie, divertisment si arhitectura.
Criticii literari considera enciclopedia ca fiind o parodie a vietii de zi cu zi, unde grotescul intalneste frumosul, suprarealismul se imbina cu cotidianul, iar fantezia autorului se intersecteaza cu realitatea. Desi Serafini nu a fost de acord niciodata cu descrierea facuta de critici, el a sustinut tot timpul ca acest codex nu este altceva decat o realitate, pe care oamenii inca nu o pot intelege.
La fel cum copiii privesc o carte ilustrata pentru adulti si nu inteleg mare lucru, dar banuiesc totusi ca lucrurile pe care le vad au un sens logic, tot asa si adultii nu inteleg chiar toate lucrurile din Codex Seraphinianus, dar stiu ca ele sunt o normalitate. Aceasta explicatie data de autor adanceste si mai mult misterul cu privire la aceasta carte stranie.
In privinta codului folosit, atunci cand lingvistii au incercat sa descifreze limbajul dar nu au reusit, autorul le-a transmis ca oricine il poate intelege daca se foloseste de limbajul obisnuit si nu de perceptia traditionala. Chiar si asa, nimeni nu poate intelege semnificatia limbajului obisnuit din mintea lui Serafini, fapt pentru care enciclopedia a ramas pana in prezent un mister.
De-a lungul evoluției umane, multiple versiuni de humanoizi au coexistat. Oare suntem în fața unui salt evolutiv iminent? La TedxSummit, Juan Enriquez trece ca gândul prin timp și spațiu pentru a ne aduce în momentul prezent – și demonstrează cum tehnologia dezvăluie dovezi care sugerează că o evoluție accelerată are loc chiar acum, în prezent!
E un mare elefant în sală numit economia. Aşa că să vorbim despre asta. Vroiam să vă prezint o imagine curentă a economiei. Asta-i ce am în spate.
(Hohote de râs)
Dar desigur, ce trebuie să reţinem e asta. Şi la ce trebuie să ne gândim este când dansaţi în flăcări, ce urmează? Aşa că ce voi încerca să realizez următoarele 17 minute şi jumătate e că voi încerca să vorbesc despre flăcări – unde ne aflăm cu economia – şi apoi voi încerca să iau trei tendinţe care-au avut loc la TED în ultimii 25 ani şi care vor reapare la această conferinţă şi eu voi încerca să le pun împreună. Voi mai încerca să vă dau o idee despre cum va arăta relansarea finală. Cele trei tendinţe sunt capacitatea de a proiecta celule, capacitatea de a proiecta ţesuturi şi roboţii. Şi oarecum toate acestea vor avea un sens.
Oricum, să începem cu economia. Avem câteva probleme foarte mari care le regăsim în economie. Prima este efectul de levier financiar. Şi problema cu levierul financiar e că face sistemul financiar al SUA să arate aşa.
(Hohote de râs)
Aşa că o bancă comercială normală are un levier financiar de 9 până la 10. Asta înseamnă că fiecare dolar depus crează împrumuturi de 9-10 ori mai mari. O bancă de investiţii normală nu e o bancă de depozite, e o bancă de investiţii; şi ea are un levier financiar de 15 – 20 de ori. În realitate Bank of America avea un levier de 32 ori. Şi binevoitorul Citibank – levier de 47. Hopa! Asta înseamnă că fiecare credit rău crează greutăţi de 47 ori. Şi asta-i, desigur, motivul de ce noi toţi facem aşa donaţii generoase şi frumoase acestor persoane drăguţe. Şi dacă vă gândiţi la asta Trebuie să vă imaginaţi: şi ce au mai pregătit băncile pentru noi acum? (Hohote de râs) Nu-i deloc frumos.
Guvernul, între timp, s-a tot purtat ca Moş Crăciun. Noi toţi îl iubim pe Moş Crăciun, corect? Dar problema cu Moş Crăciun e că dacă e să privim cheltuielile obligatorii făcute de aceşti domni, şi promisiunile lor, de fapt în 1967, 38% erau cheltuieli obligatorii pentru ceea ce numim „minim de drepturi la salarizare”. Şi până în 2007 a ajuns la 68%. Şi nu trebuia să atingem 100% decât prin 2030. Doar că am fost atât de ocupaţi să oferim un trilion aici, un trilion dincolo, că am apropiat data socotelii mai încoace spre aproximativ 2017. Şi am crezut că putem lăsa aceste datorii pe seama copiilor noştri, dar ştiţi ce? Va trebui să începem să le plătim chiar noi. Şi problema cu acestea e că dacă facturile încep a trebui plătite, se dovedeşte că Moşul nu mai e așa drăguţ când e vară. Aşa-i?
(Hohote de râs)
Iată nişte sfaturi de la unul din cei mai mari investitori în SUA. Acest tip conduce China Investment Corporation. E principalul cumpărător a obligaţiilor de trezorerie a SUA. Şi a dat un interviu în decembrie. Iată primul lui sfat. Şi iată al doilea sfat. Şi, apropo, prim ministrul chinez a reiterat asta la Davos duminica trecută. Aceste chestii devin destul de serioase că dacă nu începem a acorda atenţie deficitului vom sfârşi pierzând dolarul. Şi după asta – nimeni nu mai ştie.
Să vă arăt cum arată asta. Cred că pot cu siguranţă afirma că sunt unicul trilionar în această sală. Asta-i o bancnotă reală. Şi este de 10 trilioane dolari. Unica problemă cu această bancnotă e că nu prea valorează foarte mult. Erau opt dolari săptămâna trecută, patru dolari săptămâna asta, un dolar săptămâna viitoare. Şi asta-i ce se întâmplă cu valutele când nu le suporţi. Aşa că data viitoare când cineva aşa de drăguţ apare în uşa voastră, şi uneori această creatură e numită Chrysler, alteori Ford şi alteori… oricine doriţi – va trebui să spuneţi nu. Şi ar trebui să începeţi a expulza cuvîntul numit „privilegiu.” (minim de drepturi la salarizare) Şi motivul că trebuie să facem asta imediat e că am rămas fără numerar.
Dacă priviţi bugetul federal, cam aşa arată. Felia oranj e ce-i opţional. Restul toate sunt obligatorii. Nu e prea mare diferenţă dacă eliminăm podurile spre Alaska în marea schemă a lucrurilor. Aşa că trebuie să începem a gândi despre limitarea cheltuielilor în medicină deoarece e un monstru care va mânca întregul buget. Trebuie să începem a gândi să rugăm lumea să se pensioneze un pic mai târziu. Dacă aveţi 60 – 65 ani vă pensionaţi la timp. Doar că planul 401(k) v-a dispărut. (contribuţie la pensie) Dacă sunteţi de 50-60 ani vrem să lucraţi doi ani mai mult. Dacă sunteţi sub 50 ani vrem să lucraţi patru ani mai mult. Motivul pentru care asta este rezonabil e că, atunci când bunicilor voştri le-a fost oferită Securitatea Socială, ei o primeau la 65 şi era de aşteptat s-o primească până la 68. La 68 lumea e destul de tânără azi. Trebuie să reducem cheltuielile cu armata cu aproximativ 3 procente anual.
Trebuie să reducem alte cheltuieli obligatorii. Trebuie să renunţăm a mai împrumuta aşa de mult că altfel dobânzile vor mânca întreaga plăcintă. Şi va trebui să sfârşim prin a avea un guvern mai mic. Şi dacă nu începem să schimbăm tendinţele curente, vom pierde dolarul şi vom arăta ca Islanda. Ştiu ce gândiţi. Asta se va întâmpla când îngheaţă iadul. Dar să vă reamintesc că în decembrie – a nins în Vegas.
(Hohote de râs)
Iată ce se întâmplă când nu rezolvi aceste probleme. Japonia a avut o criză fiscală imobiliară la sfârşitul anilor 80. Şi 225 din cele mai mari companii azi valorează un sfert din cât valorau acum 18 ani. Dacă nu reparăm asta acum, cum vă va plăcea să vedeţi un index Dow la 3500 în 2026? Deoarece aceasta este consecinţa nesoluţionării acestor probleme. Şi dacă nu vreţi ca această persoană să fie nu doar CFO în Florida dar în întreaga SUA, apoi mai bine ne apucăm de aceste probleme. Asta-i pe termen scurt. Partea cu flăcările în care dansăm. E criza financiară.
Acum, chiar în spatele crizei financiare vine al doilea şi mai mare val despre care trebuie să vorbim. Acest val e mult mai mare, mult mai puternic, şi desigur e valul tehnologic. Şi ce este chiar important în acest domeniu e în timp ce reducem, de asemenea trebuie să şi creştem. Printre altele, deoarece companiile noi reprezintă 0.02% din GDP ca investiţie şi realizează 17.8% din producţie. Sunt grupuri ca cele din această sala care generează viitorul economiei SUA. Şi asta-i ce trebuie să continuăm să dezvoltăm. Nu mai trebuie să construim poduri spre nicăieri. Aşa că să implicăm un nuvelist romantic în conversaţie. Şi aici aceste trei tendinţe converg. Aici e unde capacitatea de crea microbi, capacitatea de crea ţesuturi vii, şi capacitatea de a crea roboţi încep să conducă spre o relansare. Şi lăsaţi-mă să recapitulez câte ceva ce-aţi văzut.
Craig Venter a prezentat anul trecut şi v-a demonstrat prima celulă complet programabilă care serveşte ca hardware în care inseraţi DNA şi ea se transformă într-o specie diferită. În paralel, băieţii de la MIT construiesc un registru standard de părţi biologice. Gândiţi-vă la asta ca un Radio Shack al biologiei. Mergeţi acolo şi vă luaţi proteine, RNA, DNA, orice aveţi nevoie. Şi începeţi să construiţi lucruri. În 2006 au adunat liceeni şi studenţi şi au început să construiască aceste creaturi ciudate. Doar că ele sunt vii şi nu plăci cu circuite electronice.
Ăsta-i unul din primele lucruri pe care le-au construit. Aşa că, celulele au acest ciclu. Întâi ele nu cresc. Apoi cresc exponenţial. Apoi încetează să mai crească. Studenţii majori doreau un mod de determinare în ce fază sunt. Aşa că au proiectat aceste celule aşa că atunci când sunt în faza de creştere exponenţială să miroase a perişor. Şi atunci când încetează să se mai reproducă să miroase a banane. Aşa că vă puteţi da seama foarte uşor dacă experimentul funcţionează sau nu, şi în ce fază se află.
Lucrurile au devenit mai complicate peste doi ani. 21 ţări au participat. Duzini de echipe. Au început competiţia. Echipa Universităţii Rice a început ingineria substanţei din vinul roşu, – care face vinul roşu folositor pentru sănătate – (resveratrol) în bere. Adică luaţi resveratrol şi-l adăugaţi la bere. Desigur, cineva din juriu trece pe alături şi exclamă: „Oho! Bere contra cancerului! Există totuşi Dumnezeu.”
(Hohote de râs)
Echipa din Taiwan era ceva mai ambiţioasă. Au încercat ingineria bacteriilor în aşa mod ca ele să funcţioneze ca rinichii umani. Acum patru ani v-am arătat această imagine. Şi oamenii au făcut: ”Oooh” și ”Aaah”, deoarece Cliff Tabin a reuşit să crească o aripă în plus la un pui. Şi asta era foarte mişto pe atunci. Dar acum trecând de la ingineria bacteriilor la ingineria ţesuturilor, să vă arăt ce s-a întâmplat în această perioadă.
Acum doi ani aţi văzut această creatură. Un animal aproape dispărut din Xochimilco, Mexic numit axolotl (Siredon mexicanum) care poate regenera membrele sale. Puteţi îngheţa jumate din inima sa. Recreşte. Puteţi îngheţa jumătate din creier. Recreşte. E de parcă ai părăsi Congresul. (Hohote de râs) Dar acum nu mai aveţi nevoie de animal pentru regenerare deoarece puteţi construi molari de şoarece clonaţi în vase Petri. Şi sigur, dacă puteţi construi molari de şoarece în vase Petri, puteţi creşte molari umani în vase Petri. Asta nu trebuie să vă surprindă, aşa-i? Adică, vă naşteţi fără dinţi. Apoi daţi toţi dinţii zânei dinţilor. Recreşteţi un alt set de dinţi. Dar apoi dacă pierdeţi un dinte din al doilea set nu mai creşte altul, afară de cazul că sunteţi avocat.
(Hohote de râs)
Şi desigur, majoritatea din noi, ştim a creşte dinţii şi de aceea putem lua celule stem de dinte adult, o plasăm pe o formă biodegradabilă şi creştem un dinte, şi apoi doar îl implantăm. Şi putem face asta cu alte organe. O spaniolă care murea de tuberculoză a primit o trahee de la donor, medicii au curăţit toate celulele de pe trahee, au împrăştiat cu un spray celule stem pe cartilagiul rămas. Şi-a re-generat propria trahee, şi peste 72 ore i-a fost implantată. Ea acum aleargă pe undeva cu copiii săi. Asta se petrece în laboratorul lui Tony Alta din Wake Forest unde el re-generează urechi pentru soldaţi răniţi, şi de asemenea re-generează vezici urinare. Aşa că acum nouă femei se plimbă prin Boston cu vezici urinare regenerate, ce-i mult mai plăcut decât plimbatul cu o grămadă de pungi de plastic pentru restul vieţii.
Începe să devină plictisitor, aşa-i? Adică, pricepeţi încotro merge această istorie. Dar, devine mai interesant. Anul trecut acest grup a reuşit să scoată toate celulele inimii, lăsând doar acest cartilagiu. Apoi au acoperit cu un spray celule stem pe acea inimă – de la un şoarece. Acele celule s-au auto-organizat şi inima a început să bată. Viaţa se întâmplă.
Acesta poate fi unul din ultimele articole. S-a făcut în Japonia şi SUA, a fost publicat în acelaşi timp, şi ei au resetat celule de piele în celule stem anul trecut. Asta înseamnă că puteţi lua material chiar de aici, şi-l transformaţi în aproape orice din organism. Şi asta devine ceva ordinar, lucrurile se mişcă foarte repede, şi se mişcă într-o mulţime de locuri.
A treia tendinţă – roboţii. Cei din noi de o anumită vârstă au crescut aşteptând că până acum am fi avut prin casă Robotul Rosie din „The Jetsons” . Şi tot ce-avem e Roomba. (robot aspirator) (Hohote de râs) De asemenea credeam că vom avea acest robot care ne-ar preveni de pericole. N-a fost să fie. Şi aceştia erau roboţi proiectaţi pentru o lume netedă, corect? Aşa că, Rosie se dă cu patinele iar celălalt se deplasează pe şenile plate. Dacă nu aveţi o lume netedă, asta nu-i prea bine, şi ăsta-i motivul pntru care roboţii proiectaţi azi sunt puţin diferiţi.
Iată-l pe „BigDog” (CâineMare) de la Boston Dynamics. Şi asta-i cât se poate de aproape de a realiza un test Turing fizic. Bine, să vă reamintesc, un test Turing e când aveţi un perete, vorbiţi cu cineva în spatele peretelui, şi când nu sunteţi sigur dacă el e om sau animal – asta-i când computerele au atins inteligenţa umană. Acesta nu-i un test Turing de inteligenţă, dar e cât se poate de apropiat de un test Turing fizic. Şi acest lucru se mişcă foarte rapid, şi apropo, el poate căra aproximativ 160 kg de încărcătură. Aceştia nu sunt singurii roboţi interesanţi. De asemenea avem muşte de dimensiunea muştei, realizate de Robert Wood la Harvard. Avem Stickyboţi realizaţi la Stanford. Şi când convergeţi toate aceste lucruri, când aduceţi celulele, ingineria ţesuturilor biologice şi mecanica împreună, începeţi a avea unele întrebări foarte bizare.
La ultima Olimpiadă, acest domn, care are câteva recorduri mondiale la Para-Olimpiada Specială, a încercat să alerge la Olimpiada normală. Unica problemă cu Oscar Pistorius e că s-a născut fără oase în partea de jos a picioarelor. A ajuns la aproape o secundă de a se califica. A dat în judecată să i se permită să alerge, şi a câştigat procesul, doar că nu s-a calificat ca timp. La următoarea Olimpiadă, puteţi paria că Oscar sau succesorul lui, se va califica ca timp. Şi peste două sau trei Olimpiade vor fi de neînvins.
Şi când observaţi aceste tendinţe împreună şi vă gândiţi ce-ar însemna să ai persoane fără auz şi care încep să audă – Vă amintiţi revoluţia amplificatoarelor de auz, corect? Adică, bunicii voştri aveau aceste conuri enorme, şi apoi părinţii voştri aveau aceste cutii stranii care ţipau în momente nepotrivite în timpul cinei, şi acum avem aceste căşti mărunte pe care nu le vede nimeni. Acum avem implanturi cochleare care sunt plasate în capul oamenilor şi permit surzilor să audă. Şi, ei nu aud atât de bine ca voi sau eu. Dar în 10-15 generaţii de maşini ei vor auzi la fel de bine şi e vorba de generaţii de maşini, nu generaţii umane. Şi după doi-trei ani de când ei vor auzi la fel de bine ca voi sau eu, ei ar putea fi capabili să audă, poate cum cântă liliecii, sau cum discută balenele, sau cum vorbesc câinii, sau alte tipuri de registre sonore. Vor fi capabili să-şi focalizeze auzul, vor fi capabili să sporească sensibilitatea, să reducă sensibilitatea, să facă alte multe lucruri pe care noi nu le putem face.
Şi acelaşi lucru se întâmplă cu ochii. Acesta e un grup din Germania care a început ingineria ochilor pentru ca oamenii orbi să poată distinge lumina de întuneric. Foarte primitiv. Şi apoi vor fi capabili să distingă forme. Şi apoi vor vedea culori, şi mai apoi vor vedea într-o rezoluţie bună, şi într-o zi vor vedea la fel de bine ca voi sau eu. Şi câţiva ani după asta, vor fi capabili să vadă în ultraviolet, vor fi capabili să vadă infraroşu, vor putea să-şi focalizeze ochii, vor putea să micro-focalizeze. Vor face lucruri pe care voi sau eu nu le putem face. Toate aceste lucruri converg, şi este foarte important să înţelegem, în timp ce ne îngrijorăm de flăcările prezentului, să urmărim încotro o ia viitorul.
Şi desigur, viitorul e să privim înapoi 200 ani, deoarece săptămâna viitoare e a 200-a aniversare a naşterii lui Darwin. Şi aniversarea a 150 ani de la publicarea „Originea Speciilor.” Şi Darwin, desigur, a postulat că evoluţia e o stare naturală. E o stare naturală în orice e viu, incluzând hominizii. Au existat de fapt 22 specii de hominizi care au fost, au evoluat, au hoinărit prin diferite locuri, şi au dispărut. Este ceva obişnuit ca hominizii să evolueze. Şi ăsta-i motivul pentru care, când priviţi rămăşiţele fosilizate ale hominizilor, erectus, şi heildelbergenţii, şi floresienţii şi neandertalii, şi Homo sapiens, toţi se suprapun. Starea obişnuită a lucrurilor e să avem versiuni suprapuse de hominizi, nu doar una.
Şi gândindu-vă la implicaţiile acestui fapt, iată o scurtă istorie a universului. Universul a fost creat cu 13.7 miliarde de ani în urmă, şi apoi au apărut toate stelele, şi toate planetele, şi toate galaxiile, şi întreaga Cale Lactee. Şi apoi a apărut Pământul cu aproape 4.5 miliarde ani în urmă, şi apoi avem viaţa cu aproape patru miliarde de ani în urmă, şi apoi avem hominizii cu aproape 0.006 miliarde ani în urmă, şi apoi avem versiunea noastră de hominizi acum aproape 0.0015 ani, TA-DA! Poate motivul existenţei universului, şi a tuturor galaxiilor, şi a tuturor planetelor şi a întregii energii, şi a întregii energii întunecate, şi toate-celea restul este de a crea ce avem în această sală. Poate că nu. Aceasta ar fi o perspectivă puţin arogantă. (Hohote de râs) Aşa că, dacă acesta nu-i scopul universului, atunci ce urmează? (Hohote de râs)
Cred că ceea ce vom vedea e apariţia unei specii diferite de hominid. Cred că vom trece din Homo sapiens în Homo evolutis. Şi cred că nu se va întâmpla peste 1000 ani. Cred că majoritatea din noi vom prinde o privire la asta, şi nepoţii noştri chiar vor începe să trăiască asta. Şi un Homo evolutis converge aceste trei tendinţe într-un hominid care are control direct şi deliberat asupra evoluţiei speciei sale, speciei ei şi altor specii. Şi asta, desigur va fi relansarea finală.
Religia viitorului va fi o religie cosmică. Ar trebui să transceadă Dumnezeul personal şi să evite dogma şi teologia.
Albert Einstein
Simţiţi? Un fel de…anticipare care creşte din ce în ce mai mult. Un alt fel de a spune că timpul se accelerează – de ceva vreme, tot aud discuţia asta. Ştiu că foarte mulţi oameni au simţit-o la un moment dat, poate în timp ce se uitau la ştiri sau poate când s-a întâmplat ceva în viaţa lor. Ceva grandios e pe cale să se petreacă. Putem vedea semnele acesteia peste tot în lume, în revoluţiile care se răspândesc rapid în Orientul Mijlociu, în protestele care se desfăşoară în America şi în Europa. Cutremurele devastează lumea aşa cum au făcut-o în Japonia, Myanmar şi Grecia. Economia globală se prăbuşeşte atât de mult şi se pare că intrăm într-o recesiunea globală care face ca cea din anii `30 să pară o glumă. Nu vreau să menţionez încălzirea globală care dacă nu va duce planeta într-o eră glaciară, ne vom ucide, cu siguranţa, singuri, datorită suprapopulării. Şi dacă luăm în considerare rata dublării (cantităţii de resurse utilizate generate de creşterea economică – n.t) cu siguranţă nu avem resurse să supravieţuim ca în prezent, decât poate pentru încă aproximativ 10 ani.
Şi cu toate acestea, suntem pe cale să învăţăm ceva extraordinar. Ceva care va transforma complet Pământul pe care îl cunoaştem, în ceva incredibil şi frumos. Mulţi oameni de pe tot globul au auzit de acest lucru, l-au aplicat pe ei şi au fost martori unor schimbări minunate. Alţii şi-au dedicat vieţile lor ca să vorbească despre acest lucru, să îi înveţe pe ceilalţi. Eu sunt o persoană care încă caută/explorează şi vreau să vorbesc cu mai mulţi oameni despre asta.
Minte, corp şi spirit: aceasta este Sfânta Treime care permite existenţa vieţii pe Pământ. Chiar şi fără una din aceste trei, nu am putea să funcţionăm corespunzător. Şi cu toate acestea, în lumea de azi nu înţelegem decât 2 din cele 3. Am cartografiat ştiinţific mintea şi corpul şi înţelegem fiecare aspect al acestora. Cu toate acestea, ce ştim cu adevărat despre spirit, despre suflet? Ce este? De unde vine? De secole religiile au fost sursa principală de răspunsuri legate de suflet, dar acestea nu sunt concrete. Multe religii diferite au răspunsuri şi idei diferite despre cum funcţionează lucrurile, la acest nivel. Cu toate acestea, recent, s-a descoperit ceva. Aceasta descoperire a condus la alte descoperiri şi apoi la alte descoperiri. Aceste intuiţii incredibile nu au captat atenţia comunităţii globale, au fost acceptate de guverne şi agenţii secrete, dar nu a ajuns cu adevărat la mase. Astăzi, această informaţie iese încet la suprafaţă, iar eu o voi împărtăşi cu voi.
Gândurile
Ce ştie cu adevărat lumea ştiinţifică despre gânduri? Ştim că pot fi măsurate, conectându-ne la scannere care măsoară frecvenţa emisă de gânduri în procesul gândirii. Sunt măsurabile, dar nu sunt stocate într-un loc anume al creierului. E cumva posibil ca ele să fie create în afara minţii? Mmmm…poate că nu, dar este posibil ca gândurile, din mintea voastră, să creeze lumea exterioară? Despre acest lucru vom vorbi astazi.
Vi s-a întâmplat vreodată să ştiţi exact ce urmează să spună altcineva cu 2, 3 secunde înainte să înceapă să vorbească? Aveţi o conexiune cu o persoană iubită sau cu un animal de companie, care vă permite să ştiţi exact cum se simte celălalt, sau ce gândeşte chiar şi când nu sunt pe lângă voi? Aţi cunoscut pe cineva de la care aţi simţit vibraţii negative iar mai târziu intuiţia voastră v-a confirmat că aţi avut dreptate? Cu toţii am avut cel puţin câteva asemenea experienţe, unii mai multe decât alţii. Există câţiva oameni care chiar pot avea asemenea experienţe, destul de uşor. Cred că li se spune: ”psihici”?
De dragul discuţiei, să presupunem că atunci când te gândeşti la ceva – orice – acel lucru apare în faţa ta. Nu, nu fizic, dar să spunem că apare într-un alt tărâm care există în noi şi în jurul nostru. Hai să presupunem, pentru moment că nu suntem conştienţi de acest lucru, şi să vorbim mai târziu de acest lucru. Hai să-l numim, pentru moment…Tărâmul gândurilor.
Atunci când faci ceva, mai întâi te gândeşti la acel lucru. Fie că îţi construieşti o piscină, în spatele casei sau îţi faci un sandviş, mai întâi gândeşti acel lucru. Da, chiar şi gânduri subconştiente cum ar fi mersul sau respiratul. Acest lucru nu ar trebui să fie ceva nou pentru noi. Gândim lucrurile înainte de a le face, chiar dacă acest lucru se întâmplă doar cu o fracţiune de secundă înainte. Pur şi simplu aşa funcţionăm – acţiunile noastre fizice reflectă gândurile deja create. Poţi să spui, că te mişti printre gândurile tale, transformând ideile non-fizice în acţiuni fizice.
Atunci când un inventator are o idee, ea se răspândeşte rapid printre colegii şi prietenii săi. Ideile şi gândurile se răspândesc şi e posibil ca mai multor oameni să le vină aceleaşi idei, în acelaşi timp, iar acest lucru permite dezvoltarea lor. În acest scenariu, nu consideraţi că gândurile sunt separate, ci un întreg la care fiecare dintre noi se poate conecta. Bineînţeles, deoarece nu putem vedea fizic acest tărâm al gândurilor, nu putem spune ”exact” care a fost ideea originală ci doar interpretarea pe care o dăm folosindu-ne de funcţii ca limbajul corpului, propria intuiţie, adică modul în care gândurile se conectează unul al celălalt. Datorită acestui lucru, putem adăuga puţină creativitate din partea noastră la această combinaţie; propriul nostru ”condiment” în timp de lucrăm la un scop comun.
O reuniune socială este un exemplu de cum funcţionează în practică acest lucru – oamenii se adună pentru că împărtăşesc idei asemănătoare, gânduri şi emoţii cu oamenii de acolo. Un alt exemplu ar fi un curs de arhitectură la universitate; persoanele interesate de arhitectură pot participa la curs deoarece împărtăşesc, la nivel mental, acelaşi interes. Acest lucru nu ar trebui să vă uimească, e viaţa noastră de zi cu zi – dar privită dintr-o altă perspectivă. Chiar dacă folosiţi ceea ce alţii au creat, tot creezi această experienţă pentru tine. Tu ai manifestat acel Ipad, acea casă sau orice altceva din experienţa voastră.
Deci, odată cu conectarea gândurilor cu alte gânduri, apare prima mare înţelegere. Această nouă înţelegere arată cât de legaţi suntem cu adevărat unul de celălalt, nu doar la nivel fizic ci şi la nivel mental şi spiritual.
Până de curând, omenirea a ştiu că este conectată doar prin fiinţa lor fizică. Presupuneam că experienţa conştientă, ca şi gândirea era 100% izolată de tot restul. Realitatea este că nu suntem. Suntem atât de conectaţi unul cu celălalt încât e aproape imposibil de crezut.
Gândiţi-vă la orice altă creatură de pe Pământ. Ce ştim cu adevărat despre legătura care îi conectează? Gâştele pot circula pe distanţe lungi, schimbând, în sensul acelor de ceasornic, gâsca care zboară în fruntea stolului. Mulţi peşti înoată în bancuri mari dar ştim că nu au o formă de comunicare verbală. Animalele noastre pot comunica unul cu celălalt, fără să vorbească, şi cu toate acestea ştiu ce simte fiecare şi se conectează într-un mod extraordinar. Aproape orice creatură vizibilă se conectează cel puţin cu specia din care face parte, dacă nu şi cu altele. Noi oamenii suntem pasul următor în evoluţie, dar asta nu înseamnă că nu avem această conexiune. Ce ar putea spune că nu sunt conectaţi la fel? Nu mai suntem conectaţi cu noi înşine de foarte mult timp şi acum ne dezvoltăm total dezarmonic.
Acum, gândurile create sunt doar vârful iceberg-ului. Partea interesantă vine în momentul în care iei în considerare emoţiile. Emoţiile sunt mult mai puternice decât gândurile. Emoţiile atrag, vă controlează acţiunile; vă ghidează prin viaţă. Nu gândurile controlează locul pe care stai în sala de clasă sau într-un autobuz, dacă îţi place acea fată sau dacă crezi că acel tip miroase. Atunci când un cuplu se formează, cei doi sunt legaţi de emoţii. Şi când se ceartă, tot emoţiile îi despart. Priveşti emisiunile tv care îţi plac, petreci timp cu prietenii deoarece ai legături emoţionale cu ei.
Acum, acest lucru se aplică şi la o scară mai mică. Ai avut vreo dimineaţa din aceia în care te trezeşti prost dispus, te loveşti la deget şi te gândeşti ” E una din zilele alea” si îţi dai seama că toată ziua merge teribil de prost? Totul merge prost! Cum sunt zilele în care te trezeşti incitat, fericit şi gata de plecare? Toată ziua este excelentă şi totul merge bine! Chiar dacă ceva rău se întâmplă, eşti mai puţin afectat deoarece eşti atât de bine din punct de vedere emoţional. Motivul care diferenţiază modul în care merge ziua este starea TA emoţională. Oamenii cred că lumea va merge la fel fără ei dar, în realitate, nu este aşa. Oamenii interacţionează diferit cu alţi oameni, şi fiecare ar avea experienţe complet diferite dacă nu ai fi acolo unde te afli.
Imaginaţi-vă acest scenariu. Un bătăuş la locul de joacă caută pe cineva pe care să îl bată. Sunt copii care fac sport, care se urcă pe funie, se dau în leagăne dar, pe margine stă, în iarbă un băiat care se uită la ceilalţi care se joacă. Nu simte că cineva ar vrea să se joace cu el, aşa că stă departe de grup. Bătăuşul ştie imediat unde să se ducă, şi ciclu violenţei începe.
Vedeţi, prin sentimentul vulnerabilităţii devii vulnerabil în fizic. Dacă băiatul ar fi ieşit în pauză şi ar fi spus: ”Pot să mă integrez!” probabil ar fi făcut sport, în schimb. Acest lucru se aplică şi bătăuşului deoarece el nu avea cu cine să se joace – probabil din cauza unei nesiguranţe (mentale), iar asta l-a condus la nevoia de a face rău celorlalţi. El crede ca îşi face un bine lovindu-l pe băiat, dar de fapt, în realitate, pe termen lung, se loveşte pe el însuşi.
De asemenea poţi să priveşti şi la nivelul societăţii şi vei vedea multe dovezi care susţin acest lucru. Oamenii care au cel mai mare succes sunt cei care vorbesc cel mai mult despre succes. Cei care vorbesc mai mult de boli sunt cei care le au.
Da, şi boală este tot una din creaţiile voastre. Din cauza ta ai un sistem imunitar scăzut. De obicei, dăm vina pe viruşi şi pe ce se întâmplă cu sistemul nostru imunitar. Dar devenim sensibili la ele din interior, fie că e vorba de o energie negativă sau vreun sentiment negativ căruia i-am permis să intre. Putem, de asemenea, să ne vindecăm pe noi înşine, dar voi vorbi despre vindecare în alt clip.
Odată cu această înţelegere apare ceva nou. Tu îţi creezi propria realitate. Noi suntem 100 %responsabili de situaţiile în care ne aflăm, de lucrurile bune sau rele care ni se întâmplă. În ziua de azi, ne trezim că jucăm, destul de des, jocul vinovăţiei. E vina lui că nu am fost eu promovat; e vina ei că nu m-am dus la meci; e vina tuturor că sunt eu atât de depresiv. Orice se întâmplă şi asta poate fi foarte greu de înţeles – este vina ta. Fericirea ta, tristeţea ta, fricile şi norocul, fiecare experienţă din viaţa ta de pe Pământ s-a petrecut din cauza ta.
Adu-ţi aminte că aşa cum îţi creezi propria realitate la nivel individual, ne co-creăm propria realitate, ca colectiv. Suntem o singură specie, şi ca specie ne creăm realitatea pe care o experimentăm împreună. Unul din argumentele comune pe care le aud este: ”Dar cum stă treaba cu copii care mor de foame în Africa? Cum îşi creează ei foametea? Aş răspunde, spunând că stilul de viaţă vestic nu prea permite tuturor de pe planetă să trăiască în abundenţă, nu-i aşa? Noi folosim toate resursele lumii, nu prea împărtăşim nimic decât dacă suntem bine plătiţi sau primim ceva în schimb. Şi ne mai întrebăm de ce sunt săraci? Nu am împărţit cu fraţii şi surorile noastre de pe planetă! Repet, noi, ca şi colectiv, creăm realitatea pe care o experimentăm pe planetă.
Acest lucru se aplică la toate nivelele, inclusiv familial unde vă creaţi propria realitate şi în care acţiunile voastre vor schimba ceea ce familia voastră experimentează. Datorită acestui lucru, dar şi faptului că nu suntem acordaţi cu noi înşine, poate să pară uneori că nu deţinem complet controlul asupra a ceea ce experimentăm. Uneori, suntem aparent forţaţi să intrăm într-un scenariu, care pare incontrolabil. Acest lucru este un rezultat al dezarmoniei, şi al lipsei de conexiune cu propria noastră intuiţie. Când suntem mai acordaţi cu noi înşine, putem să simţim anumite scenarii şi să decidem dacă este calea pe care vrem să păşim. Poate nu voi o voi lua prin aleea întunecată, poate e corect să nu mă angajez acolo.
Dincolo de asta, odată ce simţi că nu mai deţii controlul, e momentul să decizi ce faci mai departe. Poţi permite experienţei să scoată ce e mai bun din tine, să te sece de energie şi să intri într-un loc dens, nefericit din punct de vedere emoţional. Sau, poţi decide să o iei aşa cum este, o experienţă, şi să mergi mai departe. Fiecare nor întunecat are o căptuşeală argintie, şi dacă o cauţi, îţi va fi mult mai uşor să o găseşti.
Mulţi dintre noi au auzit de ceea ce se numeşte ”Legea Atracţiei”. Vorbeşte de ceva asemănător cu ceea ce vorbesc eu aici dar mai mult despre realitate şi nu despre tărâmul gândurilor. Peste tot în lume, oamenii s-au înscris şi şi-au spus poveştile uimitoare, în care s-au concentrat pe ceea ce vroiau şi au experimentat miracole şi coincidenţe. Asta nu este decât o mică parte din oceanul vast al lumii interioare despre care voi vorbi. Cu toate acestea este foarte real şi chiar poţi schimba orice din viaţa ta, dacă îţi doreşti acest lucru. Ştiu acest lucru din experienţa personală, şi nu este greu să găseşti şi pe alţii care au făcut acest lucru. Unul din argumentele permanente pe care le aud de la oamenii care neagă această ”Lege a Atracţiei” este: ”Nu poţi să te gândeşti la ceva şi să schimbi stând degeaba” iar eu răspund ”Exact! Nu stai nici o clipă. Doar schimbi setările minţii şi îţi continui viaţa. Creează emoţiile în minte şi apoi aduceţi-le în fizic. Nu vă lăsaţi conduşi de emoţii. Atrageţi gândurile în tărâmul fizic. Nu lăsaţi emoţiile să vă controleze.”
Ce poţi face ca să schimbi lucrurile? Păi, doar fii bun cu tine însuţi! Umple-te cu emoţia iubirii şi a fericirii pe măsură ce îţi parcurgi ziua! Cinsteşte-te pe tine însuţi şi încearcă să îţi schimbi percepţia despre viaţă, de la ce cred alţii că e bine pentru tine la ceea ce crezi TU că este bine pentru tine. Ia-ţi câteva minute, stai jos şi gândeşte-te: ”Ce îmi doresc cu adevărat?” Bineînţeles, la început mulţi oameni se vor gândi mai întâi la bani, bogăţie, faimă, lux şi hei, chestiile astea chiar sunt destul de drăguţe. Dar îţi vor cumpăra fericire? Cred că asta depinde de tine. Din experienţele mele am aflat, că dincolo de aceste lucruri, oamenii vor să fie acceptaţi, apreciaţi şi iubiţi. Oferind acest lucru celorlalţi, şi voi le veţi primi la rândul vostru iar legătura care vă conectează cu ceilalţi va deveni din ce în ce mai puternică!
Mai vreau să vă spun ceva înainte de a rămâne fără timp. Un om de ştiinţă din Japonia, a făcut acum câţiva ani o descoperire incredibilă, dar care a trecut neobservată sau nu a fost recunoscută la nivelul comunităţii ştiinţifice globale. Dr. Masaru Emoto a descoperit că dacă pui apă într-un pahar şi o congelezi, poţi modifica modul în care apa cristalizează. În borcanul pe care au scris ”te iubesc” apa a format cristale de genul acesta. Pe borcanul pe care au scris ”Mă faci să vomit, vreau să te omor” s-a cristalizat aşa. Dacă gândurile pot face aşa ceva apei, imaginaţi-vă ce ne pot face nouă gândurile.
Păi, se pare că timpul pe ziua de azi s-a terminat. Înainte de a pleca, vreau să vă las câteva cuvinte la care să vă gândiţi. Pentru cei care caută, în acest moment, o direcţie.
Poţi avea, poţi face sau poţi fi oricine doreşti să fii.
Namaste! Mulţumesc că m-aţi ascultat!
Sa urmarim mai jos, continutul Transmisiunii live, din data de 21 decembrie 2013 – DRUNVALO MELCHIZEDEK. Subiect: Evolutia Constientei in… CONSTIINTA!
Salutari tuturor! Sunt Drunvalo Melchizedek si transmitem in direct, dintr-unul dintre studiourile noastre, pentru elevii si profesorii Scolii Reamintirii.
Sunt foarte, foarte emotionat sa ma aflu alaturi de voi astazi, in ziua de 21 decembrie, in timpul solstitiului, si sa va ofer o trecere in revista, din punct de vedere spiritual, a anului 2013. De fapt, ma voi referi la perioada pe care am parcurs-o din 21 decembrie 2012, pana la 21 decembrie 2013, intr-un moment in care un intreg ciclu se incheie.
In Sedona, Arizona, este ora 10 si 11 minute dimineata, si desigur, timpul este diferit in functie de locul in care va aflati in lume.
Vom incepe cu blocajul cu care ne-am confruntat in 2012, si am vorbit despre mayasi, care au spus ca, intre 18 si 19 februarie 2013, va avea loc o schimbare profunda in adancul Pamantului, care, in cele din urma, va conduce Pamantul la o constiinta mai inalta. Voi vorbi si despre schimbarile aparute la nivelul mediului inconjurator si despre schimbarile in plan spiritual care se petrec pe Pamant. Si sunt multi cei care ne-au adresat intrebari despre aceste schimbari ale mediului, dorind sa stie de ce acestea sunt asociate cu procesul de Inaltare. Si pentru a clarifica lucrurile, acestea au loc pentru ca, dupa cum spun reprezentantii culturilor Maya si Hopi si ai multor popoare indigene din intreaga lume, din cauza acestui ciclu al precesiunii echinoctiilor si conform Numaratorii Lungi a mayasilor, din cauza acestui moment in timp in care ne aflam acum, vechiul ciclu se va dezintegra. Vechiul ciclu a fost dominat de energia masculina, iar aceste structuri masculine pe care le-am dezvoltat peste tot in lume cuprind si Internetul, dar, si sistemele financiare si tot ceea ce am creat.
Si toate aceste popoare indigene cred ca inainte de Inaltare lucrurile vor incepe sa se naruie. Si de aceea ii urmarim cu atata atentie. Imi dau seama ca oamenii nu inteleg cu adevarat la acel nivel, dar acesta e motivul pentru care discutam despre ei. In acelasi timp, este si un aspect spiritual in legatura cu toate acestea, si vom analiza aspectele de mediu si pe cele spirituale laolalta. Este evident pentru aproape oricine ca, la nivel mondial, totul este invadat de stres, nu doar structurile masculine, ci si oamenii insisi, iar aceasta e o problema de natura masculina, si vom detalia putin acest aspect. Iar aspectul feminin ce tocmai a luat nastere devine din ce in ce mai puternic, cu fiecare minut ce trece, si va prelua controlul asupra lucrurilor si va crea nu doar structuri, ci un nou mod de a respira si a trai, iar structurile vor fi create din inima, si nu din minte. Iar acesta este un timp extraordinar in care sa traiesti. Desigur, e un timp dificil, si nu ne este usor, admit asta, dar merita trait atunci cand vine, iar schimbarile ce vor rezulta vor compensa toate incercarile prin care trecem.
Dar intrebarea ce se naste este: Toate acestea chiar se vor intampla? Schimbarile de mediu chiar vor transforma lumea? Sunt ele insotite de schimbari in plan spiritual care contribuie la schimbarea lumii?
Va voi oferi o serie de informatii si voi veti fi cei care veti decide ce anume se intampla cu adevarat in lume.
Chiar inaintea datei de 21 decembrie 2012, in octombrie, uraganul Sandy a devastat New York-ul, iar acela a fost uraganul cel mai puternic din istorie, ce a actionat la o latitudine atat de nordica. Sandy a reprezentat un semnal de trezire in legatura cu mediul inconjurator pentru intreaga lume, pentru ca nu se mai vazuse asa ceva intr-o zona atat de nordica. Din punct de vedere al mediului, acest lucru a avut loc exact inainte de 21 decembrie 2012. In octombrie 2012, lumea a vazut cum uraganul Sandy devasta New York-ul, si nu era un uragan obisnuit, ci a fost cel mai puternic uragan din toate timpurile la acea latitudine, a fost ceva ce a produs schimbari in mintile multor oameni implicati in miscarea ecologica, deoarece lucrurile erau la limita, facandu-i sa realizeze ca se petrecea ceva deosebit.
Iar in mai 2013, in Oklahoma, s-au inregistrat 19 tornade, care s-au abatut asupra acelei zone intr-o perioada foarte scurta, fiecare dintre ele avand o intensitate diferita, dar cea de-a 19-a a fost de intensitate F 5, starnind o viteza a vantului de peste 300 mile pe ora; acest lucru a fost cu adevarat extraordinar, si am inceput sa realizam ca Mama Natura a inceput sa aplice scenariile despre care ecologistii vorbesc de atata vreme. Si, aproximativ in acelasi timp, a aparut altceva in legatura cu faptul ca incalzirea globala chiar are loc. Unii cred ca acest fenomen e real, altii nu recunosc ca s-ar produce din cauza oamenilor, toate astea nu conteaza. De fapt, aceasta incalzire globala chiar are loc, iar comunitatea stiintifica din intreaga lume a spus cu multi, multi ani in urma ca daca uraganele vor depasi 400 de mile pe ora, la peste 12.000 de metri, atunci suntem cu certitudine in procesul de incalzire globala, iar acest lucru chiar s-a intamplat.
Iar in 2013 nu a fost doar un caz izolat, aceste fenomene capatand amploare, si toti cei care spun ca incalzirea globala nu va avea loc niciodata nu sunt bine informati, nu stiu ca acest fenomen este real si se afla in plina desfasurare chiar acum.
Voi aborda acum un alt subiect, despre care am vorbit pe blogul nostru, la inceputul lui 2013, si anume despre Courtney Brown si revizuirea programelor militare. Iar Courtney Brown a spus ceva foarte important, in prima parte a anului 2013, ca programele militare au realizat ca nu puteau prevedea viitorul, ci doar puteau stabili anumite tendinte privind evenimente viitoare, iar el a facut parte dintr-un grup caruia i s-au dat spre verificare 20 de locatii pe care sa le monitorizeze lunar si sa stabileasca tendintele viitoare, iar Courtney a spus, pe Youtube, ca la 1 iunie 2013, lumea va fi intr-un mare pericol, adica va fi devastata, dar acest lucru nu s-a intamplat.
Asadar, la 1 iunie a fost liniste si nu s-a intamplat absolut nimic. Iar apoi, maiorul Ed Dames a afirmat, la radio, ca desi ei puteau estima ce se va petrece in viitor, una dintre problemele lor era ca nu putea stabili exact cand anume vor avea loc evenimentele, si erau momente cand programele militare pe termen lung spuneau ca urma sa se intample ceva anume, dar acel lucru nu avea loc sau se intampla mai tarziu, Eu am transmis acea informatie si… sa vedem ce va urma.
Voi reveni la acest subiect, dar acum as vrea sa vorbesc despre taifunul din Filipine, din 7 noiembrie 2013; am vazut acel uragan, care actiona de la 12.000 – 16.000 de mile si avea o forta uriasa, iar ochiul sau avea dimensiunea Statului Missouri, puterea sa depasind orice fenomen natural de acest tip.
Si am fost obligati sa facem ceva despre care vom vorbi in curand.
Iar apoi, pe 9 decembrie, maiorul Ed Dames a revenit, chiar in luna in care ne aflam acum, si a vorbit intr-un mod in care niciun reprezentant al autoritatilor nu a mai vorbit vreodata. El s-a referit la interventiile extraterestrilor in problemele de mediu, la venirea lor pentru a rezolva problemele noastre. Si, conform afirmatiilor maiorului Ed Dames, ei detin dovezi ale prezentei acestora. Si este ceva ce nimeni nu ar fi admis inainte, dar acum el este imputernicit sa spuna aceste lucruri, ba mai mult, ei au ajuns la concluzia ca singurul mod in care noi, ca finite umane, putem solutiona aceasta problema este sa mergem in constiinta pura si
sa intelegem cum trebuie sa atingem niveluri mai inalte de constiinta. Acesta a fost un punct de cotitura ce se manifesta chiar acum. E un lucru extraordinar!
Si pentru a aprofunda acest lucru, trebuie sa vorbim despre o alta persoana, Adam Trambley, care ne-a spus o poveste si caruia i-am luat un interviu, si veti crede ca e nebun cand veti auzi ce va spune, si va vom transmite foarte curand acest interviu. El mi-a povestit ca in Aspen, pe 28 august, a inceput sa ploua. Iar Adam este astro-fizician, e foarte implicat in comunitatea fizicienilor si detine un echipament foarte sofisticat, care poate masura radioactivitatea. El era acolo in ziua de 28 august, iar detectorul-indicatorul sau Geiger a luat-o razna, indicand niveluri mult superioare limitelor admise pentru radiatii, a caror sursa parea sa fie ploaia, dar el nu era foarte sigur in acel moment, deoarece radiatiile erau prezente peste tot in casa lui. Iar afara erau si mai puternice. S-a suit in masina si a strabatut intreaga zona, pentru a vedea ce suprafata era afectata. Si a constatat ca intregul Aspen, ba chiar si zonele limitrofe, erau pline de radiatii radioactive. Iar autoritatile au fost informate despre aceasta situatie, si reprezentantii lor au aparut la Aspen in ziua de 29 august. Nu stim exact de unde erau toti acei oameni, dar ei au constatat ceva ce ar fi putut fi una dintre cele mai mari dezastre ecologice din istoria SUA. Si alti oameni din Aspen, care detineau echipamente similare cu cel al lui Adam sau unele diferite, au constatat ca toate aratau acelasi lucru, si anume ca nivelul de radiatii ajunsese la rosu intens, care indica un nivel in care nu se poate trai. Si, pe masura ce expertii autoritatilor au inceput sa analizeze situatia, in cea de-a treia dimineata, pe 30 august, cand au masurat intensitatea radiatilor din sol, aparatele indicau prezenta lor la o adancime de 7–9 inchi. Din punct de vedere stiintific, acest lucru inseamna ca radiatiile intregistrate acolo nu vor disparea, si ar fi trebuit sa treaca 24.000 de ani pentru ca cineva sa poata trai din nou in acea zona cu o suprafata de cca. 50.000 de mile de jur imprejur. Iar singura solutie cunoscuta era inlocuirea solului si a tuturor plantelor, copacilor s.a.m.d., lucru imposibil, acel loc devenind, practic, de nelocuit.
Dar apoi s-a intamplat ceva, si as vrea sa-l auziti pe el rostind aceste cuvinte, si va vom anunta cand acest lucru va fi posibil. In principal, el a spus ca a avut loc un miracol. Nivelul de radiatii nu ar fi putut sa scada decat dupa 24.000 de ani la un nivel la care sa se poata trai acolo, dar nivelul radiatiilor a inceput sa scada de la sine, coborand din ce in ce mai mult, in decurs de aproape 3 ore, pana ce au ajuns la un nivel mediu, si au continuat sa scada, pana ce au ajuns la unul dintre cele mai reduse niveluri inregistrate in SUA.
Este incredibil! Iar din ceea ce a spus maiorul Ed Dames la 9 decembrie, singura modalitate prin care o astfel de situatie poate fi vindecata sau solutionata este prin interventia constiintei umane sau a extraterestrilor. Dar trebuie sa fie un nivel mult mai inalt de constiinta decat cel la care se afla omenirea acum. Pana in acest moment, nu suntem siguri ca ar fi vorba despre extraterestri, dar sunt indicii care arata ca este posibil ca acest fenomen sa fie un rezultat al unei interventii umane, iar daca acest lucru este adevarat, inseamna ca procesul Inaltarii a inceput. Literalmente, a inceput!
Inseamna ca cineva sau anumiti oameni au vazut ce s-a intamplat si au schimbat cursul evenimentelor. Iar aceia dintre voi care mi-au urmarit munca si au participat la workshop-urile mele stiu ca vorbesc despre acest lucru de ani de zile. Strabunii spun ca va veni un timp cand vom avea un nivel al constiintei suficient de inalt pentru a putea realiza deplasarea Pamantului in cea de-a 4-a Dimensiune. Dar, inainte de a face acest lucru, ei spun ca ne vom demonstra noua insine si lumii intregi aceste capacitati, iar aceste dovezi vor indeparta intreaga poluare si toate distrugerile care au avut loc si, cu ajutorul constiintei pure, vom schimba lucrurile, restaurandu-le si aducandu-le in starea in care erau in urma cu mii, daca nu milioane de ani, intr-o stare pura.
Si facem acest lucru din doua motive: demonstrand ca este posibil, suntem siguri ca Pamantul se deplaseaza in 4D, iar cel de-al doilea motiv are legatura cu karma omenirii. Karma noastra, adica ceea ce i-am facut noi Mamei Pamant, este foarte rea. Iar ceea ce facem acum ne va permite sa ne echilibram karma, atunci cand reusim sa insanatosim planeta. Si e important, foarte important sa intelegem acest lucru.
Iar aici, in Aspen, in SUA, cineva a demonstrat ca este posibil! Si as vrea sa va spun ca nu am ajuns la nivelul in care sa inceapa Inaltarea in masa, mai avem inca 2 ani inainte ca profetia mayasa sa se dovedeasca a nu fi sau a nu fi valida. Daca, pana la 1 ianuarie 2016, nimic din aceste profetii nu se va implini, inseamna ca popoarele indigene au gresit in aceasta privinta. Nu inseamna ca nu ne vom inalta, ci ca ei nu au avut dreptate in privinta timpului cand acest proces se va realiza.
Acum, ca vom intra in anul 2014, as vrea sa-l ascultati din nou pe maiorul Dames, pentru ca el se refera la previziuni asupra unor evenimente si mai importante pentru 2014. Si va cer sa nu cedati in ceea ce va priveste, sa nu fiti ingrijorati de ceea ce se petrece in jurul vostru, de ceea ce se petrece in lume. Ramaneti in inimile voastre, practicati meditatia si invatati cum sa va deschideti al 3-lea ochi, si, intrand in inimile voastre, veti putea trece prin aceasta tranzitie cu usurinta. Si puteti face acest lucru, il puteti face, dar trebuie sa credeti in voi insiva. Iar rugaciunea mea pentru voi este sa va ascultati ghidarea interioara, sa continuati aceasta practica, iar cand va veni timpul, veti fi si voi pregatiti, iar cand voi veti fi pregatiti, si lumea va fi pregatita.
Si sa stiti ca va iubesc, dragii mei, va iubesc cu adevarat, iar ceea ce s-a intamplat in 2013 nu a fost ce am crezut eu ca va fi, dar este cat se poate de important ca voi sa analizati toate cele intamplate, si sunt multe altele despre care inca nu am vorbit.
Vom trece acum la un alt nivel al tuturor acestor lucruri, si, din inima mea catre inimile voastre, stiu ca vom reusi! Chiar si autoritatile noastre stiu, cheia o reprezinta constiinta, si nu am auzit asa ceva de la nicio autoritate, exceptie facand Rusia. Rusia a spus acelasi lucru, ca trebuie sa invatam cum sa ajungem la niveluri mai inalte de constiinta pentru a putea supravietui evenimentelor care au loc. Iar acum si guvernul nostru se aliniaza cu aceasta credinta, iar acest lucru este incredibil!
Va multumesc si sper ca ceea ce v-am spus va este de folos pentru a intelege ceea ce s-a intamplat in 2013, care a fost un an de mari schimbari. Si as vrea sa adresez o rugaciune tuturor popoarelor indigene ale lumii, numeroaselor triburi din intreaga lume: Ramaneti in interiorul inimilor voastre, nu renuntati, aveti incredere in voi insiva. Eu si voi suntem unul si vreau sa stiti ca inima mea si inimile voastre sunt o singura inima. Asadar, nu renuntati! Ceea ce vedeti in lumea voastra astrologica e adevarat si este real. Vom fi cu totii unul si vom reusi sa facem acest lucru la un alt nivel al existentei. Cu totii, pana la ultima persoana de pe planeta. Si este meritul vostru, al popoarelor indigene de pe acest Pamant, ca ma aflu aici, chiar acum, si ca pot rosti aceste cuvinte. Va iubesc din adancul inimii mele. Va multumesc pentru tot ce ati facut pentru noi. Va multumesc!
Ma adresez acum tuturor profesorilor cursului Trezirea Inimii Iluminate al acestei Scoli, spunandu-le ca avem acum libertatea de a transmite live din studiourile noastre, ca putem face emisiuni, putem face orice, si, imediat ce vom observa ca se intampla ceva important in lume, vom reveni aici si va vom transmite informatiile in primul rand voua, oriunde v-ati afla in lume, si le vom transmite ulterior si celorlalti, dar voi veti fi intotdeauna primii care vor avea acces la ele. Si vreau sa va multumesc pentru toata munca pe care o desfasurati in lume. Sunteti 250 de suflete-profesori in intreaga lume, si este meritul vostru ca stimulati lumea sa inteleaga informatiile de baza pe care trebuie sa le stim cu totii pentru a putea realiza aceasta tranzitie. Si de la inima mea catre inimile voastre, vreau sa va multumesc foarte mult pentru ceea ce ati facut ca sa ajungem aici, pentru a reusi sa facem aceasta tranzitie. Si asa cum le-am spus si popoarelor indigene, nu cedati, ramaneti puternici, mergeti mai departe, pentru ca toate acestea se vor intoarce la voi de un milion de ori mai benefice, odata ce vom ajunge de cealalta parte a existentei. Si veti sti ca tot sacrificiul de aici, din aceasta lume, a meritat din plin sa fie facut.
Va multumesc si va iubesc!
Primit prin intermediul Editurii FOR YOU – newsletter
„Mellen -Thomas Benedict povesteşte în cartea sa “Journey Through the Light and Back” următoarele:
În 1982 am murit de cancer în faza terminală. Boala mea era inoperabilă şi orice fel de chimioterapie pe care mi-ar fi prescris-o nu ar fi făcut altceva decât să mă transforme, din ce în ce mai mult, într-o legumă. Mi se dăduseră între şase şi opt luni de viaţă.
În anii ‘70 eram un consumator ahtiat de informaţii şi mă întristam din ce în ce mai mult din cauza crizei nucleare, a crizei ecologice şi aşa mai departe. Aşa că, în lipsa unei baze spirituale, am început să cred că natura făcuse o greşeală şi că noi eram, de fapt, asemenea unui organism canceros aflat pe planetă. Percepeam oamenii că fiind un soi de cancer şi cu asta m-am ales. Asta m-a ucis. Aveţi mare grijă cum vedeţi lumea. Acest lucru se răsfrânge asupra voastră, mai ales dacă viziunea voastră este negativă. Acest lucru m-a dus pe mine la moarte. Am încercat diverse metode alternative de vindecare, dar nimic nu mi-a folosit. Aşa că am stabilit că totul era, de fapt, între mine şi Dumnezeu. Nu mă mai confruntasem niciodată până acum cu Dumnezeu, de fapt nu avusesem niciodată de-a face cu El. Nu aveam niciun fel de preocupări spirituale la vremea respectivă, dar am început o călătorie pentru a afla despre spiritualitate şi despre modurile alternative de vindecare. M-am apucat să citesc tot ce se putea despre subiectul respectiv, pentru că nu voiam să am vreo surpriză dincolo. Aşa că am început să citesc despre diverse religii şi filosofii. Toate erau foarte interesante şi mi-au dat speranţa că exista ceva dincolo.
Îmi amintesc că m-am trezit într-o noapte, acasă, pe la 4:30 şi am ştiut că venise timpul. Asta era ziua în care aveam să mor. Aşa că mi-am chemat câţiva prieteni şi mi-am luat la revedere. Mi-am trezit îngrijitoarea şi i-am spus. Făcusem o înţelegere cu ea că îmi va lăsa cadavrul în pace şase ore, pentru că citisem că se întâmplă tot soiul de lucruri interesante atunci când mori. Am adormit la loc. Următorul lucru pe care mi-l amintesc este începutul unei experienţe tipice în apropierea morţii. Dintr-o dată, am fost perfect conştient că stăteam în picioare, dar corpul meu era aşezat în pat. În jurul meu era un fel de întuneric. Mă simţeam mai viu în afara corpului decât în viaţa obişnuită. Totul era atât de viu, încât puteam vedea fiecare cameră din casă. Puteam vedea şi acoperişul casei, împrejurimile ei şi chiar dedesubtul casei.
Era o Lumină care strălucea. M-am întors spre Lumină, care era foarte asemănătoare celei descrise de alţi oameni în experienţele lor din apropierea morţii. Era atât de minunată. Este tangibilă, o poţi simţi. Este ademenitoare; vrei să te duci spre ea, aşa cum te-ai arunca în braţele tatălui său mamei tale ideale. Pe măsură ce am început să mă mişc către Lumină, am ştiut intuitiv că, dacă merg către Lumina, voi muri. Aşa că mergeam spre Lumină şi spuneam: „Te rog să aştepţi un minut; stai doar o secundă. Vreau să mă gândesc la asta, aş vrea să-ţi vorbesc înainte să plec”. Spre surprinderea mea, în acel punct, întreaga experienţă s-a oprit. Vă puteţi controla experienţa de după moarte. Nu vă aflaţi într-un vârtej incontrolabil. Aşa că dorinţa mea a fost respectată şi am avut o discuţie cu Lumina. Lumina lua permanent diferite forme, Iisus, Buddha, Krishna, mandale, imagini şi semne arhetipale. Am întrebat-o: Ce se întâmplă aici? Te rog, Lumină, explică-mi. Chiar vreau să ştiu care este realitatea situaţiei. Nu pot pune exact în cuvinte, pentru că era un fel de comunicare telepatică.
Lumina mi-a răspuns. Informaţia care mi-a fost transferată era că, în timpul experienţei tale de după moarte, credinţele tale sunt cele care dau forma feedback-ului pe care îl primeşti în faţa Luminii. Dacă eşti budist sau catolic sau fundamentalist, primeşti feedback legat de ceea ce era credinţa ta. Ai ocazia să o priveşti şi să o examinezi, dar majoritatea oamenilor nu o fac. După cum mi-a revelat mie Lumina, mi-am dat seama că ceea ce vedeam cu adevărat era matricea Sinelui nostru Superior. Cu toţii avem un Sine Superior, sau o parte suprasufletească a fiinţei noastre. El mi s-a revelat în cea mai adevărată formă energetică a sa. Singurul fel în care o pot descrie cu adevărat este că Fiinţa Sinelui Superior este mai mult un canal. Nu arăta aşa, dar este o conexiune directă la Sursă, pe care o avem fiecare dintre noi. Suntem direct conectaţi la Sursă. Aşa că Lumina îmi arăta matricea Sinelui Superior. Eu nu eram angajat în nicio religie anume. Prin urmare, asupra acestei stări de fapt primeam feedback în timpul experienţei mele după moarte.
Continuând să cer Luminii să mă lămurească, să-mi explice, am înţeles ce este matricea Sinelui Superior. Avem o reţea în jurul planetei, la care sunt conectate toate Individualităţile Superioare. Este precum o companie grozavă, un nivel următor, subtil de energie care ne înconjoară, nivelul spiritului, ca să spunem aşa. Apoi, după câteva minute, am mai cerut lămuriri. Chiar doream să ştiu despre ce este vorba în Univers şi, de data asta, eram gata să plec. Am spus: Sunt gata, ia-mă! Atunci, Lumina s-a transformat în cel mai frumos lucru pe care l-am văzut vreodată: o mandala de suflete umane de pe această planetă. Adusesem aici viziunea mea negativă a ceea ce se întâmplă pe planetă. Aşa că am întrebat Lumina, rugând-o să mă lămurească şi am văzut, în această mandala magnifică, cât de frumoşi suntem cu toţii în esenţa noastră, în nucleul nostru. Suntem cele mai frumoase creaţii.
Sufletul uman, matricea umană pe care o formăm împreună este absolut fantastică, elegantă, exotică, orice. Nu pot spune destul despre felul în care mi s-a schimbat părerea despre Fiinţele umane în acel moment. Am spus: O, Doamne, nu ştiam cât suntem de frumoşi! La orice nivel, sus sau jos, în orice formă v-aţi afla, voi sunteţi cea mai frumoasă creaţie. Revelaţiile primite de la Lumina continuau fără oprire. Apoi am întrebat Lumina: Asta înseamnă că Omenirea va fi salvată? Atunci, asemenea unei explozii de trâmbiţe cu o ploaie de lumini spiralate, Marea Lumină a vorbit: Ţine minte asta şi nu uita niciodată; voi vă salvaţi, voi vă răscumpăraţi şi voi vă vindecaţi. Aţi făcut-o întotdeauna. O veţi face întotdeauna. Aţi fost creaţi cu puterea de a face asta, încă dinainte de începutul lumii.
În acea clipă am înţeles şi mai mult. Am înţeles că AM FOST DEJA SALVAŢI, şi ne-am salvat pe noi înşine, pentru că am fost proiectaţi să ne corectăm, asemenea întregului Univers al lui Dumnezeu. La asta se referă “a doua venire”. I-am mulţumit Luminii lui Dumnezeu, din toată inima. Cel mai bun lucru pe care am putut să-I spun au fost următoarele cuvinte simple de mulţumire: O, dragă Dumnezeule, dragă Universule, dragă Sine Superior, Îmi Iubesc Viaţa. Lumină părea să mă aspire şi mai profund. Era ca şi cum Lumina m-ar fi absorbit complet. Lumina Iubirii este ceva de nedescris. Am intrat într-un alt tărâm, mai profund decât cel precedent, şi am devenit conştient de ceva mai mult, mult mai mult. Era un şuvoi enorm de Lumină, vast şi plin, adânc în Inima Vieţii. Am întrebat ce era. Lumina mi-a răspuns: Acesta este fluviul vieții. Bea din această apă bogată, după dorinţa inimii. Aşa am făcut. Am luat înghiţituri, una după alta. Să bei Viaţa însăşi! Eram în extaz. Atunci Lumina a spus: Ai o dorinţă. Lumina ştia totul despre mine, trecutul, prezentul şi viitorul. Da! am şoptit.
Am cerut să văd restul Universului, dincolo de sistemul nostru solar, dincolo de toate iluziile omeneşti. Lumina mi-a spus atunci că pot să merg odată cu Şuvoiul. Am făcut-o şi am fost purtat prin Lumină, către capătul tunelului. Am simţit şi am auzit o serie de explozii sonice foarte blânde. Ce mai goană! Dintr-o dată, mi s-a părut că sunt lansat de pe planetă, pe acest şuvoi de Viaţă. Am văzut Pământul dispărând. Sistemul solar, în întreaga lui splendoare, a trecut uşor pe lângă mine şi a dispărut. Cu o viteză mai mare decât cea a luminii am zburat prin centrul Galaxiei, absorbind din ce în ce mai multă cunoaştere, pe măsură ce înaintam. Am aflat că această Galaxie şi întreg Universul sunt pline de diferite forme de VIAŢĂ. Am văzut multe lumi. Vestea bună este că nu suntem singuri în Univers! Pe măsură ce călătoream pe şuvoiul de conştienţă prin centrul Galaxiei, şuvoiul se desfăcea în extraordinare valuri fractalice de energie. Supraaglomerările Galaxiei, cu toată înţelepciunea lor străveche, zburau pe lângă mine. Primul gând a fost că mergeam undeva, chiar călătoream. Dar apoi mi-am dat seama că, pe măsură ce şuvoiul se mărea, propria mea conştienţă se extindea şi ea, pentru a cuprinde tot ce era în Univers! Toată creaţia trecea pe lângă mine. Era o minune de neimaginat! Eram cu adevărat un Copil Minune; un prunc în Lumea minunilor! În acel moment, m-am regăsit într-o tăcere profundă, dincolo de limitele liniştii. Puteam vedea sau percepe VECIA, dincolo de Infinit. Eram în Vid. Eram în pre-creaţie, înainte de Big Bang (Marea Explozie). Trecusem dincolo de începutul timpului/ Primul Logos/ Prima Vibraţie. Eram în Ochiul Creaţiei. Am simţit că atingeam Faţa lui Dumnezeu. Nu era un sentiment religios. Pur şi simplu, am fost una cu Viaţa şi Conştienţa Absolută. Când spun că am putut vedea sau percepe veşnicia, spun că am putut experimenta modul în care Creaţia, în întregimea ei, se autogenerează. Era fără început şi fără sfârşit. Acesta e un gând care îţi lărgeşte mintea, nu-i aşa?
Oamenii de ştiinţă percep Big Bang-ul asemenea unui eveniment unic, ce a dat naştere Universului. Am văzut, în timpul experienţei mele de viaţă după moarte, că Big Bang a fost doar unul dintr-un număr infinit de alte Big Bang-uri care creează Universuri, încontinuu şi simultan. Singurele imagini care se pot apropia oarecum de asta, în termeni umani, ar fi acelea create de supercomputerele ce folosesc ecuaţii de geometrie a fractalilor. Oamenii din antichitate ştiau toate astea. Ei spuneau că Dumnezeu crease periodic noi Universuri, expirând şi recrease alte Universuri, inspirând. Aceste epoci erau numite Yuga. Ştiinţa modernă a numit asta Big Bang. Mă aflam în conştienţa absolută, pură. Puteam vedea sau percepe toate marile explozii Big Bang sau Yuga, cum se creau şi se recreau. Am intrat instantaneu, simultan, în toate. Am văzut că absolut fiecare părticică a creaţiei are, la rândul său, puterea de a crea. Este foarte dificil de explicat. Încă nu am cuvinte să descriu lucrul ăsta.
Mi-au trebuit ani întregi, după ce m-am întors din experienţa mea în preajma morţii, să găsesc cuvinte care să descrie experienţa Vidului. Pot să vă spun acum aşa: Vidul este mai puţin decât nimic şi totuşi, mai mult decât orice există! Vidul este zero absolut, haosul ce dă naştere tuturor posibilităţilor. Este Conştienţa Absolută, cu mult mai mult decât Inteligenţa Universală. Vidul este golul sau nimicul dintre manifestările fizice. Este SPAŢIUL dintre atomi şi componentele lor. Ştiinţa modernă a început să studieze acest spaţiu. Ea îl numeşte punctul Zero. Ori de câte ori se încearcă să fie măsurat, instrumentele depăşesc scală, sau, cum s-ar spune, tind spre infinit. Până acum nu a fost găsită o modalitate de a măsura, cu precizie, infinitul. În corpul vostru şi în Univers există mai mult spaţiu zero decât orice altceva! Ceea ce misticii denumesc Vid, nu este un vid. Este atât de plin de energie, un alt fel de energie, care a creat tot ceea ce suntem. Totul, începând de la Big Bang, este vibraţie, de la primul Cuvânt care este prima vibraţie. Biblicul EU SUNT în realitate are un semn de întrebare după el. EU SUNT- Ce sunt eu? Astfel, creaţia este Dumnezeu care explorează Sinele lui Dumnezeu, în orice fel imaginabil, într-o explorare continuă prin fiecare dintre noi. Am început să văd, în timpul experienţei mele în preajma morţii, că tot ceea ce există este Şinele, literalmente Sinele vostru, Sinele meu. Totul este marele Sine. De aceea ştie Dumnezeu chiar şi atunci când cade o frunză. Lucrul acesta este posibil pentru că, oriunde te-ai afla, acolo este centrul Universului. Oriunde se află orice atom, acela este centrul Universului. Există Dumnezeu în acela şi există Dumnezeu în Vid.
Atunci când exploram Vidul, în timpul experienţei mele în preajma morţii, şi toate acele Yuga sau creaţii, mă aflam complet în afara timpului şi spaţiului, aşa cum le cunoaştem noi. În această stare extinsă am descoperit că, de fapt, creaţia înseamnă Conştienţa Absolută Pură, sau Dumnezeu, care intră în Experienţa Vieţii, aşa cum o ştim noi. Vidul însuşi este lipsit de experienţă. Este înaintea vieţii, înainte de prima vibraţie. Dumnezeirea înseamnă mai mult decât Viaţă şi Moarte. Prin urmare, există chiar mai mult de experimentat în univers decât Viaţa şi Moartea! Când am înţeles acest lucru, încheiasem cu Vidul şi doream să mă întorc la Creaţia sa, sau Yuga. Părea lucrul cel mai normal de făcut. Atunci m-am întors brusc prin cea de-a doua Lumină, sau Big Bang, şi am auzit mai multe explozii de catifea. Am mers pe şuvoiul conştienţei, înapoi prin întreaga Creaţie, şi ce mai călătorie a fost! Supraaglomerările Galaxiilor au trecut prin mine, aducându-mi şi mai multă înţelegere. Am trecut prin centrul Galaxiei noastre, care este o gaură neagră. Găurile negre sunt marile procesoare sau reciclatoare ale Universului.
Ştiţi ce se află de cealaltă parte a unei găuri negre? Suntem noi; Galaxia noastră, care a fost reciclată dintr-un alt Univers. În întreaga ei configuraţie energetică, Galaxia arăta asemenea unui oraş fantastic al luminilor. Toată energia de pe această parte a Big Bang-ului este Lumină. Fiecare subatom, atom, stea, planetă, chiar şi conştienţa însăşi sunt alcătuite din Lumină şi au o frecvenţă şi/sau o particulă. Lumina este vie. Totul este alcătuit din Lumină, chiar şi pietrele. Aşa că totul este viu. Totul este alcătuit din Lumină lui Dumnezeu; totul este foarte inteligent. Atunci când eram purtat pe şuvoi, am putut vedea, în cele din urmă, că se apropia o Lumină imensă. Am ştiut că era Prima Lumină; Matricea Luminoasă a Sinelui Superior a Sistemului nostru Solar. Apoi, întregul nostru Sistem Solar a apărut în Lumină, însoţit de una dintre exploziile acelea de catifea. Am putut vedea toată energia pe care o generează acest Sistem Solar şi este un spectacol incredibil de Lumină! Am putut auzi Muzica Sferelor. Sistemul nostru Solar, asemenea tuturor corpurilor cereşti, generează o matrice unică de Lumină, sunet şi energii vibraţionale. Civilizaţiile avansate de pe alte sisteme stelare pot detecta în Univers Viaţa, aşa cum o ştim noi, după amprenta energetică şi vibraţională a matricei. Este o joacă de copii. Copilul minune al Pământului (Fiinţele umane) face chiar acum o grămadă de zgomot, asemenea copiilor care se joacă în curtea Universului.
Lumina mi-a explicat că nu există moarte; suntem Fiinţe nemuritoare. Suntem vii dintotdeauna! Am înţeles că facem parte dintr-un sistem natural viu, care se reciclează permanent. Nu mi s-a spus niciodată că trebuie să mă întorc. Am ştiut că va trebui. Era firesc, după tot ceea ce văzusem în timpul experienţei mele în preajma morţii. Nu ştiu cât timp am fost cu Lumina, în timp uman. Dar a venit momentul în care am înţeles că toate întrebările mele îşi primiseră răspuns şi că întoarcerea mea era iminentă. Când spun că toate întrebările mele căpătaseră răspuns dincolo, chiar asta vreau să spun. Toate întrebările mele au primit răspuns. Fiecare om are o viaţă diferită şi întrebări diferite, la care caută răspuns. Unele dintre întrebările noastre sunt universale, dar fiecare dintre noi explorează acest lucru pe care îl numim Viaţă în felul său personal unic. Aşa se întâmplă cu orice formă de viaţă, de la munţi, până la orice frunză din vreun copac. Acest lucru este foarte important pentru noi, cei din acest Univers. Pentru că totul contribuie la Imaginea Generală, la deplinătatea Vieţii.
Noi suntem, literalmente, Dumnezeu care explorează Sinele lui Dumnezeu, într-un Dans infinit al Vieţii. Unicitatea noastră sporeşte întreaga Viaţă. Când am început întoarcerea către ciclul vieţii, nu mi-a trecut nicio clipă prin minte, nici nu mi s-a spus, că mă voi întoarce în acelaşi trup. Am avut încredere deplină în Lumină şi în procesul Vieţii. Atunci când şuvoiul s-a unit cu marea Lumină, am cerut să nu uit niciodată revelaţiile şi sentimentele legate de ceea ce am învăţat dincolo. A urmat un da. L-am simţit ca şi cum sufletul mi-ar fi fost sărutat.
Apoi am fost dus înapoi prin Lumina în tărâmul vibraţional. Întregul proces s-a repetat, cu şi mai multe informaţii care mi-au fost transmise. M-am întors acasă şi mi s-au dat lecţii din experienţa mea în preajma morţii, legate de mecanismul reîncarnării. Mi s-au dat răspunsuri la toate micile mele întrebări: Cum se face asta? Cum se face ailaltă? Am ştiut că mă voi reîncarna. Pământul este un mare procesator de energie şi conştiinţa individuală se dezvoltă din asta, în fiecare dintre noi. Mă gândeam la mine ca devenind om pentru prima dată, şi eram fericit să fiu aşa. Din ceea ce am văzut, aş fi fericit să fiu şi un atom în acest Univers. Un atom. Aşa că, să fiu o parte umană a lui Dumnezeu‚ asta este cea mai minunată binecuvântare. Este o binecuvântare dincolo de orice ne închipuim noi că poate fi o binecuvântare. Pentru fiecare dintre noi, să fim partea umană a acestei experienţe este ceva teribil şi magnific. Fiecare dintre noi, oriunde şi oricum ar fi, ratat sau nu, este o binecuvântare pentru planetă, exact în locul în care se află.
Am trecut prin procesul reîncarnării, aşteptându-mă să ajung un bebeluş undeva. Dar mi s-a dat o lecţie despre cum evoluează identitatea şi conştienţa individuală. Am fost atât de surprins când am deschis ochii. Nu ştiu de ce, pentru că o înţelesesem, dar a fost totuşi o surpriză atât de mare să mă întorc în acest corp, înapoi în camera mea, cu cineva care mă privea, plângând în hohote. Era infirmiera mea. Ea renunţase să mai spere după o oră şi jumătate după ce mă găsise mort. Corpul meu era rigid şi inflexibil. S-a dus în cealaltă cameră. Atunci m-am trezit şi am văzut lumina afară. Am încercat să mă ridic şi să mă duc spre ea, dar am căzut din pat. Infirmiera a auzit zgomot, a venit în fugă şi m-a găsit pe podea. Când mi-am revenit, am fost foarte surprins şi, în acelaşi timp, plin de veneraţie faţă de ceea ce mi se întâmplase în timpul experienţei mele în preajma morţii. La început, toate amintirile călătoriei mele pe care le am acum, încă nu existau.
Continuăm să alunec din lumea asta şi întrebam într-una: Trăiesc? Lumea asta părea mai ireală decât cealaltă. După trei zile mă simţeam din nou normal, mai clar şi totuşi diferit de felul în care mă mai simţisem vreodată în viaţă. Amintirile experienţei mele au revenit mai târziu. Nu vedeam nimic rău în nicio Fiinţă umană pe care o văzusem vreodată. Înainte, eram cu adevărat plin de prejudecăţi. Credeam că mulţi oameni erau nişte rataţi. De fapt, credeam că toţi, în afară de mine, erau nişte rataţi. Dar acum am scăpat de toate astea.
Cam după 3 luni un prieten mi-a sugerat să fac nişte analize, aşa că m-am dus să mă scaneze şi aşa mai departe. Mă simţeam cu adevărat bine şi mă temeam să nu primesc veşti proaste. Mi-l amintesc pe medicul de la clinică privind scanările dinainte şi cele după, zicând: Ei bine, nu mai este nimic aici. Am spus: “Cu adevărat este un miracol”. El a răspuns: “Nu, astfel de lucruri se mai întâmplă, se numesc remişii spontane.” Părea destul de neimpresionat. Dar aici era vorba de un miracol şi eu eram impresionat, chiar dacă nimeni altcineva nu era. În timpul experienţei mele în preajma morţii am coborât în ceea ce s-ar putea numi Iad şi a fost foarte surprinzător. Nu am văzut Satana sau răul. Coborârea mea în Iad a fost o coborâre în mizeria umană, în ignoranţa şi întunericul lipsei de cunoaştere. A părut a fi o eternitate jalnică. Dar fiecare dintre milioanele de suflete din jurul meu avea o mică stea de Lumină, care îi stătea oricând la dispoziţie. Dar nimeni nu părea să-i acorde atenţie. Erau atât de prinşi în propria durere, traumă şi suferinţă. Dar, după ceea ce mi-a părut o eternitate, am început să chem Lumina aceea, asemenea unui copil care îşi strigă părinţii în ajutor.
Atunci, Lumina s-a deschis şi a format un tunel care a venit direct la mine şi m-a izolat de toată frica şi durerea. Asta este, în realitate, Iadul. Aşa că, ceea ce facem este să învăţăm să ne ţinem de mână, să ne apropiem unii de alţii. Porţile Iadului sunt acum deschise. Ne vom uni, ne vom prinde de mâini şi vom păşi împreună afară din Iad. Lumina a venit la mine şi s-a transformat într-un Înger auriu, imens. Am spus: Eşti Îngerul Morţii? Mi-a transmis că era suprasufletul meu, matricea Sinelui meu Superior, o parte foarte veche a noastră. Apoi am fost dus în Lumină. Curând, ştiinţa noastră va cuantifica spiritul. Va fi minunat, nu-i aşa? Reuşim să facem acum dispozitive care sunt sensibile la energia subtilă, sau la energia spiritului. Fizicienii folosesc acceleratoare de particule pentru a zdrobi atomii şi a vedea din ce sunt formaţi. Au ajuns până la nivelul quarcilor şi aşa mai departe. Ei bine, într-o bună zi vor ajunge până la acel lucru mic ce ţine totul laolaltă şi îl vor numi: Dumnezeu. De abia acum începem să înţelegem că şi noi creăm, pe parcurs ce avansăm. Cum am văzut aievea, în timpul experienţei mele am ajuns pe un tărâm unde există un punct în care ne transmitem întreaga cunoaştere acumulată şi începem să creăm următorul fractal, următorul nivel. Avem puterea de a crea, pe măsură ce explorăm. Acesta este Dumnezeu, care se extinde prin noi.
De la întoarcerea mea, am trăit experienţa Luminii în mod spontan şi am învăţat cum să ajung în acel spaţiu aproape oricând în timpul meditaţiei mele. Fiecare dintre voi poate face asta. Nu este nevoie să muriţi sau să aveţi o experienţă în preajma morţii pentru a face acest lucru. Sunteţi dotaţi pentru asta, aveţi deja tot ce vă trebuie. Corpul este cea mai minunată Făptură de Lumina din câte există. Corpul este un Univers de Lumină incredibilă. Spiritul nu ne forţează să anulăm acest corp. Nu asta se întâmplă. Nu mai încercaţi să deveniţi Dumnezeu; Dumnezeu devine voi. Aici. L-am întrebat pe Dumnezeu: “Care este cea mai bună religie de pe planetă? Care este cea corectă?” şi Dumnezeirea a spus, cu multă iubire: “Nu-mi pasă.” A fost o graţie incredibilă. Când Dumnezeirea a spus nu-mi pasă, am înţeles imediat că e treaba noastră să ne pese. Este important, pentru că noi suntem Fiinţele cărora le pasă. Contează pentru noi, iar în asta rezida importanţa. Aici avem ecuaţia energiei în spiritualitate. Dumnezeului Absolut nu îi pasă dacă eşti protestant, budist sau orice altceva. Toate reprezintă faţetele unui întreg. Mi-aş dori ca toate religiile să-şi dea seama de asta şi să se lase unii pe alţii în pace. Nu e vorba de sfârşitul religiilor, ci că vorbim despre acelaşi Dumnezeu. Trăiţi şi lăsaţi-i şi pe alţii să trăiască. Fiecare are o altă viziune. Şi toate fac parte din imaginea globală; toate sunt importante.
Am trecut dincolo, în timpul experienţei mele în preajma morţii, plin de temeri legate de deşeurile toxice, rachetele nucleare, creşterea explozivă a populaţiei şi de distrugerea pădurii amazoniene. M-am întors, iubind fiecare problemă. Iubesc deşeurile nucleare. Iubesc norul uriaş în formă de ciupercă; acesta reprezintă cea mai sfântă mandala pe care am manifestat-o până acum, ca un arhetip. El, mai mult decât orice religie şi filozofie de pe Pământ, ne-a adus împreună, dintr-o dată, la un nou nivel al conştienţei. Ştiind că am putea arunca planeta în aer de 50 de ori, sau de 500 de ori, realizăm în cele din urmă, poate, că ne aflăm cu toţii aici, împreună. Pentru o perioadă de timp, a fost nevoie să se adune mai multe bombe. Atunci am început să spunem: nu mai vrem aşa ceva. Acum ne aflăm, de fapt, într-o lume mai sigură decât a fost ea vreodată, şi va deveni şi mai sigură. Aşa că m-am întors din experienţa mea în preajma morţii iubind deşeurile toxice, pentru că ne fac să ne apropiem unii de alţii. Aceste lucruri sunt atât de mari. După cum ar spune Peter Russel, aceste probleme sunt acum de dimensiunea sufletului. Avem soluţii de dimensiunea sufletului? DA! Tăierea pădurii amazoniene va încetini şi, în cincizeci de ani de acum încolo, vor fi mai mulţi copaci pe planetă decât au fost demult. Dacă vă ocupaţi de ecologie, faceţi-o în continuare; sunteţi acea parte din sistem care devine conştientă. Faceţi-o cu toată puterea, dar nu fiţi deprimaţi. E o parte din ceva mult mai mare.
Pământul se află în plin proces de îmblânzire. Nu va mai fi niciodată un loc atât de sălbatic cum era altădată. Vor rămâne locuri sălbatice măreţe, rezervaţii în care natura să prospere. Grădinăritul şi rezervaţiile vor constitui preocupările viitorului. Creşterea populaţiei a ajuns foarte aproape de optimul energetic care să determine o schimbare a conştienţei. Această schimbare în conştienţă va conduce la schimbări în domeniul politicii, banilor şi energiei. După ce am murit o dată, trecând prin experienţa în preajma morţii şi întorcându-mă, respect cu adevărat viaţa şi moartea. În experienţele noastre cu ADN-ul s-ar putea să fi deschis poarta unui mare secret. În curând, vom putea trăi în acest corp cât de mult vrem. După ce veţi fi trăit în jur de 150 de ani, veţi simţi intuitiv că vreţi să schimbaţi canalul. Să trăieşti o veşnicie într-un singur trup nu este la fel de creativ ca şi reîncarnarea, ca şi transferul energiei în acest vortex fantastic de energie în care ne aflăm. Vom vedea cu adevărat înţelepciunea vieţii şi morţii şi ne vom bucura de ea. După cum stau lucrurile, suntem vii dintotdeauna. Acest corp în care vă aflaţi a fost viu dintotdeauna. El vine dintr-un şuvoi de Viaţă care îşi are originea în Marea Explozie (Big Bang) şi chiar dincolo de ea. Acest corp dă viaţă vieţii următoare, atât ca energie densă, cât şi subtilă. Acest corp este viu deja de o veşnicie.”
SURSA: Efemeride.ro si http://eulinterior.blogspot.ro
In completare studiati categoria VIAȚA DE DUPĂ VIAȚĂ (pe care o puteti explora mai usor din CUPRINS), dar in special ANITA MOORJANI – o experienta in apropierea mortii, dar si urmatoarele filme si documentare:
1) SPAŢIUL SPIRITULUI
http://fymaaa.blogspot.com/2008/12/ce-este-contiina.html
2) CARTEA TIBETANĂ A MORŢILOR
http://fymaaa.blogspot.com/2010/01/cartea-tibetana-mortilor-bardo-thodol-2.html
3) FALSA PLECARE – Cercetare Asupra Experientelor Din Preajma Mortii
http://fymaaa.blogspot.com/2012/01/faux-depart-2010-sur-les-experiences-de.html
4) AFTERLIFE
http://fymaaa.blogspot.com/2012/02/viata-de-apoi-4022011.html
5) INFINITUL – Călătoria Supremă
http://fymaaa.blogspot.com/2011/09/infinitul-calatoria-suprema-27092011.html
Motto: Istoria este o minciună acceptată de comun acord. Voltaire Faptul că știi unde te afli și încotro te îndrepți te ajută enorm să știi de unde vii. Tot ce credem noi astăzi că suntem și modul în care privim realitatea se bazează în mare parte pe credința noastră în ceea ce s-a petrecut în …
Wilhelm Reich – Dreptul omului de a ști / subtitrat https://vimeo.com/48329633 http://antiiluzii.blogspot.com/2012/04/wilhelm-reich-dreptul-omului-de-sti.html
